România a absorbit 786 milioane euro prin Programul Operațional Regional (POR), gestionat de Ministerul Dezvoltării, dar echivalentul a aproape 40% din această sumă reprezintă fonduri supuse unor corecții financiare, interne sau din partea Comisiei Europene.Marcel Boloș, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), a anunțat marți că Autoritatea de Management pentru POR gestionează 3.290 de proiecte, programul are un grad de contractare de 98%, iar din punctul de vedere al absorbției are cea mai ridicată rată dintre toate programele de finanțare cu bani europeni, de peste 21%, echivalentul a 786 milioane euro.
În România, gradul mediu de absorbție este de circa 9%, a arătat Boloș, într-o conferință de prezentare a raportului anual de implementare a POR, la care au luat parte reprezentanții mai multor instituții implicate în derularea programului, dar și beneficiari.
Programul Operațional Regional beneficiază în intervalul 2007-2013 de o alocare financiară de 4,4 miliarde euro, din care fondurile europene reprezintă 3,7 miliarde euro, iar restul sunt contribuție națională, de la bugetul de stat și cele locale.
MDRT a anunțat la finele lunii octombrie că programul va fi presuspendat pe cinci din cele șase axe, iar timp de maxim două luni vor fi blocate decontări în relația cu Comisia Europeană de circa 200 milioane euro. Măsura a fost adoptată de Comisia Europeană ca urmare a unei misiuni de audit derulate la nivelul POR în perioada februarie-mai 2012, când au fost verificate achizițiile publice desfășurate de beneficiari în 2011.
Corecțiile forfetare aplicate de Comisie nu sunt pierdute de România dacă sunt folosite pentru operațiuni noi, a precizat Cătălin Surdeanu, director general adjunct al Autorității de management pentru POR, care a nominalizat în acest sens lansarea unei scheme privind reabilitarea termică a blocurilor de locuințe.
În afară de măsura anunțată de Comisie, la nivelul programului au fost aplicate corecții financiare de peste 100 milioane euro în relația cu beneficiarii, decise în urma unor verificări interne, a spus secretarul de stat. El a precizat că verificările în zona achizițiilor publice au fost impuse de Comisia Europeană, pentru consolidarea sistemului de management și control, însă mare parte dintre acestea sunt rezultatul unor interpretări eronate ale legislației.
"Multe dintre corecțiile financiare, respectiv 70%, sunt rezultatul interpretărilor de legislație. Eu am spus și Ministerului de Finanțe, și Comisiei, că este o mare diferență între o corecție financiară aplicată pentru o interpretare greșită (...) și una dată cuiva care intenționat a pus condiții restrictive. Nu este firesc ca aceste corecții care apar din cauza interpretării legislației să fie suportate de la buget. Comisia Europeană nu este interesată de sentința dată în România de instanța de judecată", a spus Boloș.
Aplicarea acestor corecții a fost criticată de unii reprezentanți din partea autorităților locale, prezenți la eveniment, care s-au plâns și de faptul că ANRMAP nu respectă termenele de răspuns la solicitările legate de caietele de sarcini.
Secretarul de stat a răspuns că ANRMAP a fost impusă în sistemul de management al POR la solicitarea CE și nu funcționează în subordinea MDRT, ci a premierului, dar că va solicita instituției respectarea termenelor asumate.
"Este ca un bumerang. Neaplicarea corecțiilor financiare care rezultă din această interpretare de acte normative poate duce la rata de eroare (...) care contează pentru nota pe care o primim pe auditul de sistem. (...) Această rată de eroare, dacă este peste 2%, primim nota 3, care duce la suspendarea programului. Suntem într-un cerc vicios. Nu vreau să o luați ca o scuză și nici ca o justificare de ce aplicăm corecții financiare. Deocamdată, probabil mai trebuie să facem aceste eforturi pentru schimbarea de mentalitate a celor care controlează achizițiile publice, ca să trecem de la sancționarea celor care cu adevărat urmăresc prin condițiile impuse să aranjeze licitațiile", a adăugat secretarul de stat.
După aplicarea corecțiilor și contestarea lor în instanță, banii sunt acoperiți fie de la bugetul local (beneficiari), fie de stat, în funcție de soluția dată de justiție. Fiind raportate la CE ca nereguli, sumele nu mai pot fi rambursate din fonduri europene.
În afară de corecțiile financiare și activitățile de control, reprezentanții beneficiarilor au mai reclamat și lipsa unor documentații standardizate pentru depunerea acestor proiecte și durata lungă a procedurilor.
0 comments :
Trimiteți un comentariu