Schimburile comerciale dintre România și SUA, cea mai mai mare economie a lumii și unul dintre cei mai mari consumatori ai planetei, s-au situat anul trecut la circa 2,4 miliarde de dolari, cu puțin peste nivelul înregistrat în urmă cu patru ani, arată datele statistice ale Departamentului american de comerț.Cu o pondere de numai 2% în comețul exterior total al României, volumul schimburilor comerciale cu SUA a rămas la cote modeste anul trecut și aproape l-a egalat pe cel din 2008, când bula imobiliară s-a spart pe piața americană, declanșând criza financiară.
Deteriorarea parteneriatului comercial româno-american ar trebui să fie un puternic semnal de alarmă pentru liderii politici locali, în condițiile în care partenerii tradiționali ai României, Germania, Italia sau Franța, se afundă tot mai mult în recesiune. Totuși, după patru ani de declin economic global și în condițiile în care economiile europene sunt încă în letargie nu s-a făcut nimic concret, nu s-a luat nicio măsură pentru stimularea comerțului cu statele aflate în afara bătrânului continent.
Comerțul dintre România și SUA a intrat pe o pantă descendentă la începutul lui 2005 și a frânat puternic în perioada de recesiune. În 2009, când efectele crizei financiare au devenit mai vizibile și au fost resimțite mai profund, schimburile comerciale ale României cu economia condusă în prezent de administrația Obama s-au prăbușit la 1,4 miliarde de dolari, scăderea fiind de aproximativ 36% comparativ cu nivelul consemnat în 2008.
În aceste condiții, exporturile au atins un minim de 747 milioane de dolari în 2009, iar importurile au ajuns la 642 milioane de dolari, valori cu peste 30% mai mici decât cele raportate înainte de intoxicarea marilor economii cu produse financiare complexe.
Totuși, statisticile vamale ale Departamentului comerțului din SUA au indicat un ușor avans, de circa patru puncte procentuale, al schimburilor comerciale cu România anul trecut comparativ cu 2011, până la 2,4 miliarde de dolari.
SUA au una dintre cele mai dinamice economii în sfera comerțului internațional, valoarea totală a schimburilor comerciale ale acesteia a urcat cu 19% anul trecut, până la 4,9 trilioane de dolari.
Exporturile și importurile SUA au urmat un curs ascendent, în concordanță cu economia care a pulsat modest totuși, avansul de circa 2% fiind încă sub ritmurile de creștere din urmă cu 3-4 ani. Spre comparație, în aceeași perioadă schimburile comerciale totale ale României s-au situat la aproximativ 100 miliarde de dolari, de circa 50 de ori mai mici decât cele ale SUA.
Datele statistice arată că relațiile comerciale dintre România și SUA sunt nesemnificative, comerțul cu agenții economici locali reprezentând numai 0,07% din valoarea totală a comerțului exterior al celei mai mari economii la nivel mondial.
România nu a știut să-și joace cartea exporturilor anul trecut, iar livrările totale de bunuri au scăzut cu circa 0,5%, până la nivelul de 45 miliarde de euro, potrivit INS, în condițiile contractării economiilor partenerilor comerciali europeni. Peste 70% din exporturile României sunt îndreptate către UE, cifrele indicând dependența puternică a economiei locale de zona euro și vulnerabilitatea acesteia. Totodată, situația actuală transmite un semnal de alarmă asupra mult discutatei necesități de diversificare geografică a destinației bunurilor locale.
Comerțul cu SUA a crescut cu 4% față de anul trecut
În pofida faptului că nu se situează la un nivel semnificativ, schimburile comerciale ale României cu SUA au fost marcate de o evoluție ușor ascendentă în ultimii ani, iar balanța comercială cu SUA a fost excedentară. Exporturile către piața americană din SUA s-au situat la 1,6 miliarde de dolari, în urcare cu circa 11% față de 2011, în timp ce importurile au coborât cu 8%, până la 790 milioane de dolari. Balanța comercială cu SUA a fost în favoarea României anul trecut, exporturile românești fiind cu 816 milioane de dolari mai mari decât importurile. Deși cursul schimburilor comerciale este crescător și cu toate că valoarea acestora s-a dublat pe parcursul a zece ani, avântul nu este extraordinar. Așadar, comețul cu SUA rămâne mult sub potențial mai ales în contextul în care relațiile comerciale româno-americane beneficiază de cadrul propice accelerării. După căderea comunismului, România a primit din partea SUA, în noiembrie 1993, „clauza națiunii celei mai favorizate“, ceea ce înseamnă o serie de avantaje în termeni de taxe vamale și cote de import. În august 2006, statutul a fost permanentizat, Congresul SUA considerând că România a făcut progrese în procesul de reformă economică și în crearea condițiilor de dezvoltare a economiei de piață. Totodată, în martie 2003, Washingtonul a acordat României statutul de „economie de piață“, de asemenea un element important în încurajarea schimburilor comerciale dintre cele două țări și în atragerea investițiilor americane.
Cu toate acestea, România nu ocupă un loc fruntaș printre partenerii comerciali ai celei mai mari forțe politice și economice, situându-se anul trecut la export pe locul 71 din 243 de țări cu care SUA au relații comerciale și fiind a 81-a destinație mondială pentru mărfurile americane.
Ce exportăm/importăm în și din piața SUA?
Cea mai mare pondere în exporturile României către SUA o au metalele, materialele plastice, articolele din cauciu, materialele textile, precum și produsele din industria chimică. La importuri predomină însă produsele cu valoare adăugată mare precum mașinile, aparatele și echipamentele electrice și electronice, instrumentele, aparatele optice și foto.
Analiza structurii exporturilor relevă că produsele românești continuă să aibă o competitivitate slabă, de vreme ce cea mai mare parte a bunurilor exportate au un grad redus de prelucrare și implicit valoare adăugată mică. Raportul dezechilibrat în ceea ce privește gradul de prelucrare al exporturilor și al importurilor are un impact negativ pentru economia locală și scoate în evidență faptul că în loc să mizeze pe specializare, pe dezvoltarea avantajelor competitive și oferirea unor produse cu valoare adaugată mare, industria națională vinde în exterior în principal materii prime și semifabricate și apoi importă de la străini, plătind un preț mai mare, produsele finite. Deși nu ne place să spunem, România vinde încă majoritar „produse de bază“, vinde materii prime fără a le prelucra.
Astfel, anul trecut valori mari ale exporturilor, de peste zece milioane de euro, au fost consemnate de articolele din fier și oțel, articole din cauciuc, aluminiu, plastic, combustibili minerali, piele și produse de tăbăcărie, lemn, dar și altele. Cumulate, acestea au reprezentat mai bine de 95% din totalul exporturilor românești pe piața americană, circa 1,5 miliarde de dolari.
În schimb, structura importurilor este net dominată de produsele cu valoare adaugată mare necesare în procesele de retehnologizare ale companiilor locale.
Care va fi evoluția comerțului cu SUA în anii următori?
Analiștii estimează păstrarea tendinței de creștere a exporturilor românești pe piața din SUA în perioada următoare, dar admit posibiliatea diminuării ritmului de creștere. Astfel, potrivit calculelor, exporturile ar urma să depășească 1,7 miliarde de dolari la finele acestui an și să ajungă la 1,8, respectiv 2 miliarde de dolari în 2014 și 2015.
Produsele românești care au un potențial imediat de creștere pe piața americană sunt brânzeturile, legumele congelate, vinul și băuturile spirtoase, apa minerală, conservele din carne, dispozitivele și aparatura medicală, confecțiile și textilele, instrumentele muzicale, articolele de sticlărie și încălțămintea.
Nu stăm bine nici la capitolul investiții
Investițiile americane în România se situează la aproximativ 1,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că la un volum total de circa 55 miliarde de euro, investitorii din SUA nu intră în top zece, valoarea sumelor injectate de aceștia în economia locală reprezentând doar 2,6% din total.
Sectoarele care atrag cele mai multe investiții americane sunt industria auto, industria construcțiilor de mașini, utilajele și echipamentele, agricultura și industria alimentară, tehnologia informației, energie, servicii financiare, industria electronică, industria chimică și cea farmaceutică.
Numărul firmelor cu capital american nu depășește 7.000, iar printre cele mai importante companii americane cu investiții directe în România se numără producătorul de microprocesoare ADM, Aecom, companie de servicii de management, grupul financiar Citibank, Coca-Cola, Colgate Palmolive, Eli Lilly, Ford, General Electric, Hewlett Packard, Hilton, McDonald's, Microsoft, Oracle, PepsiCo, Philip Morris și Procter & Gamble.
Criza a determinat adaptarea structurii exporturilor locale în SUA
Portofoliul de produse exportate către SUA s-a situat anul trecut la 435, fiind în creștere cu 4,5% în comparație cu anul precedent.
Astfel, companiile din plan local au livrat pe piața americană 81 de produse noi, printre care porumb, materiale nețesute din materiale textile, aparate medicale pentru respirat, semințe de soia, legume congelate.
,
Criza economică și recesiunea au condus la adaptarea ofertei românești de export la tendințele și cerințele pieței americane, potrivit departamnetului de Comerț al SUA.
Astfel, 62 de produse nu se mai află pe lista exporturilor românești cu destinația SUA printre care feroaliaje, alcaloizi vegetali, naturali sau sintetici, dispozitive de calculat, semințe oleaginoase și altele.
Analiștii: Exporturile de produse și servicii IT - singura oportunitate pentru România pe piața americană
Laurian Lungu, analist macroeconomic
Ponderea schimburilor comerciale ale României cu SUA este foarte redusă. Este adevărat totuși că s-a înregistrat o ușoară creștere a schimburilor comerciale cu SUA, avans datorat în principal reluării creșterii economiei americane, precum și efectului de monedă.
Principalul obstacol în calea exporturilor de bunuri locale către SUA este generat de poziționarea geografică. De aceea, atunci când decid să-și diversifice destinațiile de export multe companii locale preferă să se orienteze către țări precum Rusia sau piețe din Orientul Mijlociu. În plus, SUA este o piață extrem de competitivă, căreia companiile locale încă nu îi pot face față.
Pentru a consemna câștiguri importante ar trebui să exportăm produse cu valoarea adăugată mare, în special din domeniul IT. Diversificarea destinațiilor de export ale bunurilor locale este extrem de importantă, având în vedere situația actuală a economiilor europene, principalele partenere comerciale ale României. Piețele din America de Sud, India, China sau Rusia reprezintă alternative viabile de desfacere pentru bunurile românești.
Dragoș Cabat, analist financiar
România este într-o situatie „nefavorizată“ în ceea ce privește relațiile comerciale cu SUA, deși beneficiază de un cadru formal favorizant.
România poate exporta în SUA produse cu valoare adăugată redusă, dar aici competiția din partea Chinei sau Mexicului, parteneri comerciali importanți ai SUA, este dificil de contracarat. În ceea ce privește bunuri cu valoare adăugată mai ridicată sau măcar componente pentru acestea, Japonia ori Canada, ceilalti parteneri importanți ai SUA, au întâietate.
Desigur, schimburile comerciale ale SUA cu UE sunt semnificative ca procent din comertul international al SUA, dar partenerii importanti sunt Germania, Franta și Italia, mai puțin celelalte țări membre.
Șansele sunt reduse ca România să poată depăși în mod semnificativ nivelul actual al comertului internațional în relația cu Statele Unite, singura oportunitate majoră fiind domeniul IT.
0 comments :
Trimiteți un comentariu