În toamna anului 2012 cancelarul german Angela Merkel spunea că actuala criză a datoriilor suverane va mai dura cel puțin cinci ani. Așa a estimat și guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King. Acum Jens Weidmann, președintele Bundesbank, banca centrală germană, a declarat că depășirea crizei și a efectelor acesteia va fi o provocare pentru Europa pentru următoarea decadă. Cifrele par să-i dea dreptate. Deși în multe state europene economiile își vor reveni la nivelurile anterioare crizei în viitorul apropiat, nu același lucru se poate spune despre șomaj, una dintre cele mai grave consecințe ale crizei.„Depășirea crizei și a efectelor crizei va rămâne o provocare pentru următoarea decadă. Calmul pe care-l vedem poate fi înșelător“, a afirmat Weidmann pentru The Wall Street Journal. Declarațiile lui contrastează cu cele ale președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, care a spus că Europa a depășit ceea ce a fost mai greu din criză.
Dacă în Germania, Franța și țări mari europene criza nu a erodat semnificativ economiile și acestea nu vor avea probleme mari în a-și reveni la nivelurile anterioare crizei, nu același lucru se poate spune despre, de exemplu, Grecia, Spania sau Portugalia. Produsul Intern Brut (PIB) spaniol va ajunge abia în 2018 la nivelul din 2008, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional. Pentru Grecia, perspectiva revenirii este și mai îndepărtată și depășește intervalul luat în considerare de FMI. Dacă în Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, economia a crescut constant în timpul crizei, pentru cea a României 2015 va fi anul în care PIB-ul va ajunge la fel de mare ca în 2008.
În privința ratei șomajului, acum în multe state la niveluri ridicate record, situația este mai gravă în condițiile în care 2008 va fi anul de minim timp de mai mult de o decadă de acum încolo pentru o mare parte din economii.
Situația este cu atât mai gravă cu cât o parte din oficialii marilor bănci centrale ale lumii recunosc că orbecăie în ghidarea economiilor, iar FMI este tot mai îngrijorat de efectele secundare pe termen lung ale dobânzilor apropiate de zero.
Lorenzo Bini Smaghi, fost membru al conciliului guvernator al BCE, din care face parte și Weidmann, a redat dispoziția din rândul bacherilor: „Nu înțelegem pe deplin ce se întâmplă în economiile avansate“.
Mervyn King a atenționat că „există riscul să pară că am promis prea mult sau că am permis ca prea mult să fie așteptat de la noi“.
Riscurile banilor ieftini
Jose Vinalas, directorul pentru stabilitate financiară al FMI, atenționează asupra a trei riscuri pe care le aduc politicile monetare relaxate. Primul este ca, în SUA, standardele de creditare pentru companii să coboare la niveluri asociate cu etapele de final ale unui ciclu boom-colaps în creditare. Apoi policile monetare relaxate pot încuraja companiile din economiile emergente să se îndatoreze în valută, ceea ce la face vulnerabile la fluctuațiile cursului de schimb. Al treilea pericol este ca retragerea politicilor să ducă la o creștere a dobânzilor care să destabilizeze piețele de creditare, notează Financial Times.
Weidmann însă a indicat că BCE ar putea reduce dobânzile dacă datele privind inflația și economia sugerează că acest lucru este necesar.
0 comments :
Trimiteți un comentariu