Cu Grecia și Cipru afară din zona euro, iar Italia și Spania conectate la perfuziile mecanismului de bailout al uniunii monetare, analiștii băncii americane Citi zugrăvesc perspective sumbre pentru o Europă în criză, iar agenția de evaluare financiară Fitch, tot din SUA, și-a retras ratingul maxim acordat Marii Britanii într-un avertisment că deteriorarea economiilor și instabilitatea financiară riscă să erodeze încrederea piețelor financiare, factorul de stres numărul unu pentru liderii europeni.„Ne așteptăm ca zona euro să rămână în recesiune anul acesta și următorul, iar recesiunea va fi mai adâncă în majoritatea țărilor periferice, și ca noi episoade de tensiune să perturbe piețele financiare. Continuăm să presupunem că Grecia și Ciprul vor ieși mai devreme sau mai târziu din zona euro“, spun analiștii de la Citi, citați de CNBC.
Ca și Grecia, Ciprul va fi nevoit, probabil, să-și restructureze datoriile suverane, ceea ca va pune în pericol statutul acestei economii de membru al uniunii monetare, explică ei. La restructurare s-ar putea recurge după ce va fi evident că slăbiciunile economice severe vor împinge programul de reforme cu mult de pe calea avută inițial în vedere sau de decizia politicienilor ciprioți de a nu se conforma cerințelor creditorilor internaționali – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional.
Parlamentul german a aprobat programul de salvare stabilit pentru Cipru, care implică restructurarea masivă a sistemului bancar și pierderi impuse celor care au depozite mai mari de 100.000 euro la cele mai mari bănci, Bank of Cyprus și Laiki. Aceasta din urmă va fi lichidată. Planul implică, de asemenea, restricționarea fluxurilor de capital, ceea ce reprezintă o premieră pentru zona euro.
Însă programul riscă să fie respins chiar în parlamentul cipriot. Deși inițial ministrul german de finanțe a asigurat că actualul proiect de bailout nu necesită votul parlamentului de la Nicosia deoarece terenul a fost pregătit prin mai multe legi menite tocmai să evite această situație, procurorul general al Ciprului a declarat săptămâna trecută că aprobarea este necesară deoarece chiar constituția cere acest lucru. Parlamentarii ciprioți au respins primul proiect al planului de bailout în condițiile în care acesta presupunea pierderi impuse tuturor deținătorilor de depozite la băncile din Cipru. Potrivit agenției Thomson Reuters, sunt semne că aproape jumătate din parlamentari se vor opune planului.
Șomajul ridicat, parte a cercului vicios care va cuprinde periferia zonei euro
„Se întrevăd numeroși factori care ar putea face ca tensiunile de pe piețe să se amplifice din nou. Dar și chiar dacă tensiunile financiare nu se înrăutățesc, ne așteptăm ca BCE să reducă din nou dobânzile, posibil în ședința din mai“, menționează analiștii de la Citi. Jens Weidmann, guvernatorul Bundesbank - banca centrală a Germaniei - a sugerat că BCE ar putea micșora dobânda de politică monetară dacă situația economică și financiară din zona euro se înrăutățește. Dobânda de politică monetară a băncii centrale este de 0,75%, cel mai redus nivel din istoria instituției. Weidmann este membru în consiliul guvernator al BCE. El apreciază că zonei euro îi va trebui zece ani pentru a-și reveni din criză.
De asemenea, Spania și Italia vor apela anul acesta la ajutorul Mecanismului European de Stabilitate, mașinăria permanentă de bailout a zonei euro, anticipează analiștii de la Citi. Aceste țări, dar și altele de la periferia zonei euro, vor fi prinse într-un cerc vicios de disponibilitate redusă a creditului de la bănci, slăbiciuni economice și șomaj în creștere.
Cel mai recent succes al Sloveniei pe piețele externe se datorează investitorilor interni
Ministerul sloven de finanțe a vândut săptămâna trecută bonuri de trezorerie de 1,1 miliarde de euro, de două ori mai mult decât ținta inițială, în ceea ce mulți analiști au considerat că este un test al țării dat în fața investitorilor străini, scrie The Wall Street Journal. Slovenia este considerată ca fiind un posibil focar de criză pentru Europa din cauza creditelor toxice care sufocă băncile de stat și un posibil candidat pentru un pachet de bailout internațional.
Randamentul titlurilor, cu scadența la 18 luni, a fost de 4,15%. Potrivit datelor guvernului, aproape 82% din titluri au fost achiziționate de investitori locali, inclusiv bănci. La băncile de stat Nova Ljubljanska Banka, Nova Kreditna Banka Maribor și Abanka, ponderea în total a creditelor neperformante este de 28%, 25% respectiv 21%. Acestea au cote de piață de 33%, 13% respectiv 8%.
Totalul creditelor neperformante din sistemul bancar este de 7 miliarde de euro, echivalentul a 20% din PIB-ul țării. Din total, 6 miliarde de euro revin celor trei bănci, potrivit balkan.com. În România, creditele neperformante sunt echivalente cu până la 8% din PIB.
Cipru vrea creștere economică prin deschiderea de cazinouri
Președintele cipriot Nicos Anastasiades a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute un pachet cu măsuri menite să stimuleze economia. Printre acestea figurează scutiri de impozite de până la 25% pentru companiile care angajează personal nou și-l păstrează timp de cel puțin un an și crearea unui fond pentru gestionarea activelor statului, scrie Bloomberg. Pachetul include, de asemenea, planuri pentru permiterea funcționării cazinourilor și relaxarea condițiilor primirii autorizațiilor de construire pentru atragerea investițiilor în stațiuni și cluburi de golf.
„Nu încape îndoială că ne așteaptă procese și durere. Pentru ca noi să reușim să repornim economia și să ieșim din criză cât mai devreme posibil trebuie să respectăm strict obiectivele pe care ni le-am asumat prin acordul de bailout“, a spus Anastasiades.
Purtătorul de cuvând al guvernului a estimat în aprilie că economia cipriotă ar putea scădea cu până la 13% anul acesta, cel mai acut declin din zona euro, dacă rezultatul ar fi comparat cu prognozele FMI din analiza „World Economic Outlook“ publicată în aprilie. Analiza nu cuprinde și date despre Cipru.
0 comments :
Trimiteți un comentariu