Studiul economiștilor Carmen Reinhart și Kenneth Rogoff de la Universitatea Harvard pe care-și întemeiază eforturile cei care fac presiuni pentru reducerea datoriilor guvernelor atât în SUA, cât și în Europa conține „erori grave“ și ajunge la o concluzie greșită, spune o echipă de economiști ai Universității Massachusetts.Un doctorand și doi profesori, într-o lucrare care a început ca temă pentru acasă și a evoluat treptat în critică, au încins spiritele în rândul academicienilor contestând studiul „Creștere în vremea datoriilor“ publicat în 2010 de Reinhart și Rogoff, printre cei mai prestigioși economiști ai lumii, scrie The Wall Street Journal. Studiul Reinhart-Rogoff ajunge la concluzia că în țările pentru care raportul dintre datorii și Produsul Intern Brut depășește 90% tendința este ca economiile să nu crească, ci să se contracte în medie cu 0,1% anual. SUA sunt un exemplu de astfel de țară - în cazul acesteia datoria ajunge la 104% din PIB, iar în Europa, în Belgia, Irlanda, Grecia, Franța, Italia și Portugalia datoria atinge sau depășește 90% din PIB.
Lucrarea doctorandului Thomas Herndon și a profesorilor Michael Ash și Robert Pollin a refăcut calculele din studiul Reinhart-Rogoff și concluzionează că în țările cu datorii mai mari de pragul „critic“ economiile tind să crească în medie cu 2,2%, cu un punct procentual mai puțin decât rata de creștere a economiilor unde datoria este mai mică de 90% din PIB. Criticile au început la un curs de econometrie predat de profesorii Ash și Pollin. Aceștia i-au cerut lui Herndon să refacă ecuațiile dintr-un studiu de referință din literatura economică pentru a demonstra că lucrează lejer cu economia empirică. Studentul a ales „Creștere în vremea datoriilor“, descrisă de Ash ca fiind foarte atrăgătoare prin abordarea simplă și directă.
Herndon și-a urmat sarcina folosind datele puse la dispoziția publicului, dar nu a reușit să egaleze „rezultatele pe care le tot obținea cu cele ale studiului publicat“, spune profesorul Ash.
Echipa de la Massachusetts a luat apoi legătura cu autorii de la Harvard, de la care au primit modelele de calcul. Dar recalculările au continuat să arate o creștere de 2,2% și nu o contracție de 0,1%. Echipa de la Massachusetts a atribuit diferența dintre rezultate „excluderii selective a datelor disponibile“ și importanței nejustificat de mari acordate unor episoade scurte din anumite țări, notează Financial Times. De exemplu, episodul Noii Zeelande din 1951, când datoria a fost mai mare de 90% din PIB, iar economia a scăzut cu 7,6%, cântărește mult în rezultatul final. Grav este că „rezultatele lor sunt greșite și de aceea ar trebui să reanalizăm agenda austerității, în condițiile în care ceea ce au găsit Reinhart și Rogoff a servit ca temei intelectual în sprijinul politicilor de austeritate“, a mai spus Ash.
În SUA, Paul Ryan, președintelui comisiei pentru buget din Camera Reprezentanților, a folosit calculele lui Reinhart și Rogoff pentru a-și întemeia bugetul pe 2013. „În esență, studiul confirmă că datoriile masive, de genul celor spre care tinde SUA, sunt asociate cu stagflația, un mix toxic de stagnare economică și accelerare a inflației“, se arată în proiectul de buget. Proiectul lui Ryan pentru 2014, aprobat de Camera Reprezentanților, elimină deficitul bugetar în următorii zece ani.
În Europa, studiul Reinhart-Rogoff a fost citat de comisarul pentru afaceri economice și monetare Olli Rehn în timpul dezbaterilor privind înăsprirea rigorii bugetare în zona euro.
0 comments :
Trimiteți un comentariu