La trei ani după primul bailout, Grecia a devenit teren de luptă pentru țările care caută o bază de lansare comercială către Uniunea Europeană, cu rușii hotărâți să se infiltreze pe piața energiei, chinezii interesați de aeroporturi, porturi și transportul feroviar, iar qatarezii cu ochii pe proprietățile imobiliare.La trei ani după ce a devenit primul stat din zona euro care cere asistență financiară internațională, presată de creditorii săi să găsească noi surse de finanțare, Grecia a ridicat pe roți programul de privatizare pentru a demonstra seriozitatea față de angajamentele asumate.
„Trebuie să transmitem mesajul că aceasta este o cu totul altă Grecie. Privatizarea va transmite mesajul că suntem o țară prietenoasă cu afacerile“, a afirmat ministrul grec al dezvoltării Kostis Hadzidakis, citat de The Guardian.
Premierul grec caută cumpărători în China
Premierul Antonis Samaras a dus acest mesaj la Beijing, cerând Chinei să participe la ceea ce a descris ca fiind „povestea de succes“ a Atenei. Povestea este împachetată frumos. Creditorii internaționali au convenit să dea Greciei acces la o tranșă de aproape 9 miliarde de euro din fondurile de bailout, Fitch a îmbunătățit ratingul suveran al țării, iar costurile de finanțare sunt la cel mai redus nivel de după izbucnirea crizei datoriilor.
China are deja un cap de pod în Grecia, prin portul Pireu, care la capitolul pasageri este pe primul loc în Europa, iar la transportul de containere printre cele mai mari. Docurile portului au devenit o bază pentru chinezi de când Cisco, colos de transport maritim controlat de stat, a plătit 500 de milioane de euro în 2010 pentru a închiria jumătate din ele.
„Grecia poate deveni o adevărată poartă pentru investiții și fluxuri comerciale între China și Europa“, a spus Samaras, care s-a dus la Beijing însoțit de 70 de oameni de afaceri greci. În timpul vizitei au fost semnate 11 acorduri bilaterale cu oficialii chinezi, care s-au arătat interesați de preluarea aeroportului internațional al Atenei.
Rușii vin la Atena să cumpere
În capitala Greciei a aterizat săptămâna trecută Alexey Miller, șeful monopolului rus al exporturilor de gaze naturale Gazprom, pentru a discuta despre cumpărarea Depa, compania națională de gaze naturale a Greciei. Fiind singurul distribuitor de gaze din țară, compania este considerată a fi una dintre cele două nestemate din coroana programului de privatizare. Cealaltă piatră prețioasă este monopolul jocurilor de noroc Opap, care a fost vândută în proporție de o treime către un investitor ceho-chinez luna trecută.
Un atu al lui Miller este că Gazprom asigură 90% din consumul de gaze naturale al Greciei. Grupul a făcut o ofertă preliminară de 900 milioane euro, dar analiștii spun că acordul va fi semnat pentru o sumă apropiată de 750 milioane euro. Deși la un moment dat erau 17 ofertanți din 12 țări, presa elenă a indicat că, practic, Gazprom nu are concurenți la achiziționarea Depa.
În discuțiile private cu Samaras, Miller a asigurat că Moscova nu doar că vrea compania elenă, dar nu va permite niciun amestec în afacere.
Pentru unitatea de transport de gaze DESFA va licita mai mult ca sigur compania azeră SOCAR, interesată să faciliteze livrările de gaze din Azerbaidjan către Europa de Vest prin Balcani, scrie Kathimerini. Afacerea ar fi sprijinită de SUA, „de dragul echilibrului“.
Valoarea Depa este estimată la un miliard de euro, iar cea a DESFA la 500 milioane euro.
Programul elen de privatizări, prin care inițial se urmărea colectarea a 50 miliarde euro până în 2019, a fost revizuit de mai multe ori. Guvernul intenționează acum să strângă 11,1 miliarde euro până în 2016 și 25 miliarde euro până în 2020. Pentru anul acesta obiectivul este de 2,6 miliarde euro.
Drept de rezidență, cadou pentru chinezi
Pe lista privatizărilor și vânzărilor figurează aeroporturi regionale, terenuri industriale, facilități sportive, plaje, hoteluri și chiar băi termale.
Unii analiști sunt sceptici în privința programului. „Privatizările nu vor rezolva niciodată problemele financiare ale țării. Dar se speră că ele vor elimina corupția și vor mări eficiența producției“, a explicat Theodore Pelagidis, profesor la Universitatea din Pireu. Economia Greciei a fost și este susținută cu fonduri de bailout de 240 miliarde euro, cel mai mare efort de acest gen din istoria Occidentului, iar datoria țării va ajunge anul acesta la 185% din PIB.
Guvernul lui Samaras are, de asemenea, în plan denaționalizarea graduală a celui mai mare producător de energie al țării, DEH.
În cursa pentru atragerea investitorilor, parlamentul elen a aprobat o lege prin care li se oferă drept de rezidență pe cinci ani cetățenilor care nu fac parte din UE dacă aceștia cumpără proprietăți mai scumpe de 250.000 de euro.
Decizia este văzută ca un cadou oferit chinezilor care vor să călătorească liber în UE. Investitorii din Qatar și-au manifestat interesul în dezvoltarea imobiliară a fostului aeroport care deservea Atena, Hellenikon, prin transferarea a 100 milioane euro într-un fond de investiții comun. Qatarezii vor, de asemenea, să cumpere hotelul Astir Palace.
În martie, emirul Qatarului a cumpărat șase insule grecești pentru 11 milioane de dolari.
De atunci, mai mulți miliardari din Rusia și lumea arabă s-au arătat interesați să intre în posesia unora din cele 300 de insule private scoase la vânzare la preț redus, în condițiile în care proprietarii lor se confruntă cu taxe mari pe proprietate și un mediu de afaceri ostil. Statul deține 6.000 de insule.
Acest articol a aparut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 29.05.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu