Marile conglomerate industriale din Europa precum Siemens avertizează că din cauza sistemului educațional greșit orientat și a problemelor demografice se confruntă cu un deficit de ingineri care le amenință competitivitatea și de aceea ar putea fi nevoite să-și mute diviziile de cercetare în țări precum China și India.„Deficitul de forță de lucru calificată, în special din Germania, este o mare problemă. Trebuie să facem în așa fel încât sistemul nostru educațional să furnizeze inginerii de care avem nevoie, să ne asigurăm că în Europa sosesc imigranți calificați“, a afirmat Peter Loscher, directorul general al Siemens, cel mai mare conglomerat industrial din Europa.
Loscher, ca și alți executivi ai marilor grupuri industriale europene, avertizează că problemele legate de șomajul ridicat în rândul tinerilor, de demografie și sistemul de învățământ ar putea face ca inginerii să fie tot mai greu de găsit în Europa, scrie Financial Times.
„Până în 2025 am putea avea nevoie de 500.000 de ingineri“, a estimat Olof Persson, directorul general al Volvo, unul dintre cei mai mari producători de camioane din lume.
Sistemul de învățământ din China produce 400.000 de ingineri în fiecare an, iar cel din India 100.000. Germaniei, cea mai mare economie europeană, îi lipsesc 70.000 de ingineri. Problema sistemului educațional din multe state europene este că tinerii nu ies din școli, licee sau facultăți cu pregătirea căutată de angajatori, ceea ce creează dezechilibre pe piața muncii, scrie EurActiv. Problema este acutizată de faptul că din cauza crizei economice și a datoriilor din zona euro majoritatea companiilor europene au înghețat sau au redus investițiile în pregătirea personalului.
Angajatorii nu mai sunt motivați să investească în pregătire
În plus, preferința de a angaja cu contract de muncă pe perioadă determinată sau cu contract de proiect înseamnă că angajatorul nu va investi în pregătirea superioară a salariatului. De asemenea, nevoia reducerii cheltuielilor determină unii angajatori să renunțe la personalul cu experiență, mai scump, și să se orienteze spre începători, care au pretenții financiare mai mici. Reformele care flexibilizează piața muncii din statele UE încurajează această tendință.
Din cauza lipsei restricțiilor de deplasare de pe piața muncii, anual mii de locuri de muncă vacante din UE rămân neocupate, ceea ce produce economiei blocului comunitar pierderi de miliarde de euro într-un moment când are nevoie de creștere.
Producția industrială din UE este cu 10% mai redusă decât era în 2008, anul de vârf, în timp ce companiile din industria prelucrătoare au concediat 3,4 milioane de persoane din totalul de 35,4 milioane de angajați avuți în urmă cu cinci ani.
Pe lângă deficitul de personal calificat, industriașii acuză prețurile ridicate ale energiei și lipsa finanțării pentru decalajul de competitivitate în raport cu, spre exemplu, companiile americane. Dar nu toți sunt pesimiști.
„Da, trebuie să facem față unor vremuri de criză și de restructurare la multe companii, dar companiile continuă să se dezvolte. Europa înseamnă calitate înaltă și inovează mai mult“, a spus Jean-Pascal Tricoire, director general al grupului francez Schneider Electric.
Pregătirea vocațională duală, secretul din spatele „miracolului“ german
Germania este statul european cu cea mai redusă rată a șomajului în rândul tinerilor, de 7,6% în martie. Doar Austria se ridică la acest nivel. Spre comparație, în Spania, o economie erodată de criză economică și austeritate, rata este de 56%, iar media UE este de 23,5%.
În spatele „miracolului“ german se ascunde sistemul dual de pregătire vocațională, în care pe durata perioadei de studiu elevul sau studentul merge la școală pentru a învăța teorie și face practică într-un loc real de muncă, scrie Presseurop. În majoritatea statelor europene practica urmează studiului teoretic.
Comisia Europeană a spus despre modelul german că este „o garanție contra șomajului în rândul tinerilor și deficitului de forță de lucru calificată“. Chiar și președintele SUA Barack Obama a lăudat sistemul german, în discursul despre starea națiunii.
Mult timp, Germania a fost criticată pentru această abordare, în condițiile în care pregătirea practică era considerată a fi cu o treaptă sub pregătirea academică. OCDE avertiza periodic că sistemul de învățământ scoate prea puțini absolvenți de universitate. Chiar și în Germania sistemul dual a fost criticat. Analiștii spuneau că trainingul este prea specializat, prea centrat pe nevoile anumitor sectoare industriale și că numărul diferitelor opțiuni – peste 300 de specializări - este prea mare. Sistemul a fost pus greu la încercare în urmă cu zece ani, când zeci de mii de tineri nu-și puteau găsi loc de ucenicie. Dar în 2004 guvernul a pus bazele Pactului de Pregătire și Vocație, alături de angajatori și asociații de afaceri. Acum există excedent de locuri de muncă.
Criza economică mondială a scos în evidență eficacitatea modelului german, iar Germania are semnate acorduri de pregătire profesională cu șase state din UE. De asemenea, companiile germane joacă rolul de pionieri în pregătirea profesională în statele în care au activități.
Acest articol a aparut in editia tiparita a Ziarului Financiar din data de 28.05.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu