Dacă intrați în Oficiul Poștal numărul 4 aflat la parterul unei clădiri de birouri de pe calea Dudești (aproape de mallul Vitan) ca să plătiți o factură operatoarea de la ghișeu vă va spune că nu se poate.De ce?
"Pentru că nu avem lumină!"
Vă veți gândi probabil că astăzi aveți ghinion pentru că ați venit să vă plătiți factura tocmai când le-au luat lumina. Nu vă faceți griji. Ghinionul este al lor.
"Nu avem lumină de două luni. Ne-au tăiat-o pentru că proprietarul clădirii nu și-a plătit factura", explică angajata de la ghișeu, care pare că s-a resemnat că trebuie să explice același lucru fiecărui client care intră în agenție.
Singurele operațiuni care se pot realiza sunt cele care nu implică folosirea energiei electrice, adică trimiterea sau primirea de scrisori.
Totuși, în prezent, majoritatea operațiunilor derulate în oficiile poștale sunt computerizate: plăți de facturi (lumină, telefon), de impozite, de taxe locale, transferuri de bani (e-mandat, mandat electronic), plata dividendelor de către unele companii listate. Cine mai trimite scrisori? Astfel, angajații oficiului practic aproape că șomează, activitatea care le ia cel mai mult timp fiind să-i îndrume pe clienți către cel mai apropiat oficiu poștal din zonă, care are lumină.
"Așteptăm să ne mutăm în altă parte", mai spune funcționara de la ghișeu.
Oficiul Poștal 4 s-a mutat în clădirea respectivă de doi ani, după ce a funcționat ani de zile vizavi, într-o clădire mai veche. Se poate vorbi de ghinion, în fond nu e vina Poștei că proprietarul clădirii are probleme financiare. Dar rămâne întrebarea: de ce în două luni conducerea companiei nu a reușit să rezolve problema?
Poșta Română este probabil una dintre cele mai ineficiente companii din România, dar nu din cauză că nu ar avea activitate, ci din cauză că funcționează haotic și fără viziune.
Sunt curios dacă vreun director sau administrator al Poșei Române a fost vreodată "incognito" într-un oficiu poștal să plătească o factură, să trimită un mandat poștal sau să cumpere un timbru fiscal. Cu siguranță i-ar fi venit măcar vreo zece idei de bun simț ca să schimbe lucrurile în bine.
N-am înțeles niciodată de ce toți pereții sunt acoperiți de cărți poștale ilustrate (celebrele felicitări), calendare, reviste, cărți de colorat și tot felul de alte chestii care încarcă spațiul și dezorientează pe oricine trece pragul. Oare cineva chiar cumpără lucrurile alea? Iar dacă da, de ce nu le pun pe un stativ de unde să-ți alegi ce vrei tu, ca la magazilene de suveniruri?
Nu înțeleg de ce fiecare ghișeu este specializat, iar uneori nici nu există informații afișate privind operațiunile pe care le poți face la fiecare ghișeu, astfel că stai la coadă 10 minute doar ca să fii trimis la alt ghișeu. Faceți ghișee unice sau, dacă e prea complicat, puneți la intrare un panou pe care să scrie mare: TIMBRE la Ghișeul 1, PLÂȚI FACTURI la Ghișeul 2, etc!
Nu înțeleg de ce nu înlocuiește nimeni imprimantele alea cu ace vechi de 20 de ani. Cât poate să coste dotarea oficiilor poștale cu imprimante noi? Sunt sigur că o imprimantă cu laser ar înjumătăți cel puțin timpul de realizare a unei operațiuni, iar costurile pot fi amortizate ușor. Și poate că astfel mai mulți clienți ar reveni să-și plătească facturile la Poștă.
Nu înțeleg de ce angajatele trebuie să numere timbrele la intrarea/ieșirea din schimb (am asistat la chestia asta), de ce la unele ghișee angajații nu fac nimic în timp ce la alte ghișee sunt zece persoane la coadă. S-a întâmplat la un moment dat să văd peste 10 angajate într-un oficiu poștal, dar când o doamnă a intrat să trimită un pachet în străinătate i s-a spus că funcționara care știe procedurile este plecată pe teren!
Probabil că într-adevăr Poșta are prea mulți angajați și probabil că un număr mai mic de angajați, dar mai bine pregătiți ar lucra mult mai eficient.
E interesat de urmărit cum se vor face restructurările anunțate de noul management privat. Pe ce criterii.
De exemplu, că în comuna Dumbrăveni din județul Vrancea, cu 2.000 de locuitori, oficiul poștal va fi desființat. Asta deși în comună există câteva sute de pensionari care merg la Poștă să-și încaseze pensiile (poștașul a ieșit la pensie și nu a fost angajat altul în loc). Oficiul poștal, în care mai lucrează doar un angajat, deservește inclusiv satele din munte, iar oamenii vin și de la 30 de kilometri. Pensionarilor din comună li s-a transmis că de-acum își vor lua pensia de la sucursala CEC, care este deschisă doar marțea și joia.
Mă întreb oare pe ce bază a fost luată decizia? Cred că oficiul are activitate și poziție de monopol în zonă. Și cu siguranță oamenii de acolo au nevoie de serviciile sale, mai ales că în afară de CEC nu există alt serviciu de transfer de bani în zonă. Și sunt sigur că la fel se întâmplă și în alte localități rurale din România.
Poate că e normal ca o companie privată să ia astfel de decizii, în numele profitabilității, dar Poșta nu este încă o companie privată. Și poate că ar trebui să rămână la stat și să ofere în continuare servicii și oamenilor de la țară, care în ultimii 20 de ani au rămas fără spitale și dispensare, fără școli (în multe localități) și fără servicii bancare.
Cu siguranță pot fi găsite soluții prin care Poșta să fie rentabilizată fără a priva aproape jumătate din populația României de încă un serviciu de bază. Dar pentru asta, managerii ar trebui să mai lase bilanțurile cu cifre deoparte, să iasă din când în când din birouri și să vadă cu ochii lor care este realitatea din teren.
Și ar putea să înceapă cu Oficiul 4 din Dudești.
0 comments :
Trimiteți un comentariu