Agricultura pregătește un program de investiții pe fonduri europene cu șapte linii de finanțare pentru perioada 2014-2020 după ce în actualul exercițiu financiar de șapte ani ce urmează a se încheia la finalul anului fermierii au avut la dispoziție 28 de linii de finanțare, a declarat sâmbătă Nicolae Popa, directorul adjunct al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), instituția care gestionează investițiile pe fonduri europene din agricultură.„Ne-am gândit să nu ne mai ducem spre 28 de măsuri de finanțare cum am avut în precedentul program 2007-2013, asta ar însemna o fragmentare ineficientă a sumelor care ne sunt puse la dispoziție și ne-am gândit la șapte măsuri unde să direcționăm acești bani“, a spus directorul adjunct al APDRP cu ocazia unui eveniment public în Constanța.
Popa a precizat și că în perioada 2014-2020, noul exercițiu financiar al UE, agricultorii vor avea la dispoziție 7,1 miliarde de euro pentru proiecte de investiții pe bani europeni.
„Dorim simplificarea procedurilor, a documentațiilor proiectelor care trebuie depuse. Ne dorim la fiecare oficiu județean să înființăm un fel de birouri unice unde să dinamizăm procedura de autorizare, vine fiecare reprezentant al instituției pentru a termina în câteva zile cu autorizațiile și să nu mai aștepte o lună, două sau chiar trei.“
Această strategie este justificată de faptul că în prezent zece linii de finanțare pentru proiectele de agricultură au atras 90% din banii intrați în economie pentru astfel de investiții în perioada 2007-mai 2013.
Astfel, liderul absorbției de fonduri europene pentru agricultură este linia de finanțare pentru renovarea și dezvoltarea satului (322) care a adus circa un miliard de euro.
Prin această linie sunt finanțate proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii rurale precum cele de apă și canal, energie electrică sau infrastructura de transport.
Podiumul este completat de plățile de agro-mediu (214), prin care fermierii sunt stimulați să protejeze mediul, cu 968 milioane de euro și sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate montane cu alte 516 milioane de euro.
„În momentul de față ne gândim să acordăm sume importante pentru dezvoltarea satului românesc (măsura 322), dezvoltarea explotațiilor agricole (măsură 121), procesarea produselor agricole (măsură 123), instalarea tinerilor în mediul rural ca șefi de exploatații (măsura 112), încurajarea activităților turistice (313), înființarea IMM-urilor în mediul rural (312)“, a mai spus Popa.
Structura de finanțare propusă nu a fost încă discutată cu oficialii din Comisia Europeană, primele negocieri pe marginea acestui subiect urmând a fi începute în toamna acestui an. Primii bani intrați în economie prin noile linii de finanțare a noului pachet financiar pentru agricultură ar urma să intre în economie începând cu luna septembrie a anului viitor, a mai precizat Nicolae Popa.
„Vrem să ne schimbăm comportamentul. Am cerut tuturor colegilor mei din teritoriu să-i schimbe radical atitudinea, să nu mai fie refractari, să nu mai fie impulsivi, să considere beneficiarul un fel de prieten, un fel de colaborator“.
La sfârșitul lunii mai absorbția pentru fondurile europene de investiții în agricultură a ajuns la 4,9 miliarde de euro, ce corespunde unui grad de absorbție de 55%. Cu șapte luni înainte de termenul limită valoarea contractelor de finanțare semnate este de 5,2 miliarde de euro, adică 57% din total.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 03.06.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu