Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, consideră că este momentul pentru un bilanț dacă abordarea crizei în anii 2008-2009 a fost cea mai bună în România, mai ales că s-a încheiat și cel de-al doilea acord cu FMI, fiind convins că ajustarea prin care a trecut economia românească era inerentă."A conduce o instituție printr-o criză este foarte dificil și abia ulterior poți să faci evaluări dacă a fost bine sau nu. Cred că este un moment în care ar trebui să facem o evaluare dacă abordarea noastră în 2008-2009 a fost cea mai bună. S-a încheiat și cel de-al doilea acord cu organismele financiare internaționale și un asemenea bilanț este necesar. Nu am nici timpul și nu e nici scopul meu acum, dar un lucru trebuie să spun: ajustarea prin care a trecut România era inerentă", a afirmat Isărescu la seminarul "Strategica: On strategies in a challenging world", organizat de BNR și SNSPA.
El a arătat că nicio țară nu poate să crească la infinit cu deficit de cont curent de 14% din PIB, nivelul din România în anii 2007-2008.
"Dacă noi nu făceam ajsutarea, o făceau piețele externe. Asta s-a și întâmplat, intrările de capitaluri în România s-au diminuat până spre 2% din PIB. De la 19 miliarde de euro, câți bani au intrat în România în 2007 și 2008, în fiecare an s-au redus spre 3-4 miliarde de euro și atunci economia trebuie să se adapteze. Nu a fost numai o decizie a noastră, a fost decizia piețelor", a precizat guvernatorul.
Isărescu a afirmat că în 2007, înainte de criză, gândea o ajustare a deficitului de cont curent de la 14% la 8%, însă în urma crizei deficitul a scăzut la 4%, ca urmare a corectării piețelor.
"Ca să fie mai acceptabilă (ajustarea - n.r.), am compensat-o cu bani publici. Nu a venit Fondul (FMI - n.r.) pe capul nostru. Noi am spus că ne trebuie niște bani ca să compensăm ieșirile mari de capitaluri private. Aceasta este funcția Fondului. Răstălmăcirile ulterioare privind maniera în care am abordat criza se întâmplă în toate țările", a mai spus guvernatorul BNR.
Consiliul Director al Fondului Monetar Internațional (FMI) a avizat miercuri ultimele douã evaluãri ale acordului cu România și a aprobat scrisoarea de intenție transmisã de autoritãțile de la București, astfel cãă acordul început în 2011 a fost finalizat cu succes.
Acordul României cu FMI și UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritãțile române ca preventiv, fãrã sã fie trase fonduri.
Totodată Isărescu spune că se încheie un ciclu de 40 de ani și nu știe ce va urma, iar pentru a "desluși" o strategie pentru România trebuie analizat dacă lumea se află într-o perioadă post-criză sau criza se va prelungi.
"O primă întrebare dacă vrem să deslușim o strategie pentru România: suntem într-o lume care este post-criză sau criza se va prelungi? Și încep aici discuții, chiar azi (joi - n.r.) la comitetul de politică monetară cineva spunea că o să dureze criza până în 2022. Dar exact până în 2022? Cam pe acolo, pentru că orice răspuns își va găsi rădăcina în o altă întrebare: cum definim criza?", a afirmat Isărescu la seminarul "Strategica: On strategies in a challenging world", organizată de BNR și SNSPA.
El a arătat că nu încearcă să dea un răspuns la aceste întrebări și a făcut referire la experiența personală
"Eu nu pot să ies din experiența mea personală. Cred că toți suntem prizonierii vieții pe care am trăit-o și pe care încă o avem pe acest pământ și reacționăm pe măsură. Am intrat în viața matură, relativ publică, în 1971, când se prăbușea un sistem, sistemul Bretton Woods, sistemul postbelic, tot vreo 40 de ani, bazat pe un preț al aurului de vreo 35 de dolari pe uncie. Și am văzut cum tot ce era adevărat până în '71 și ce citisem eu nu mai era adevărat în gândirea economică, cursurile nu mai trebuiau să fie fixe, nu făceau bine, făceau mai mult rău, aurul nu mai trebuia să fie etalon monetar", a povestit guvernatorul BNR.
El a adăugat că la acea vreme toată lumea vorbea despre criza dolarului, iar după 10 ani s-a întâmplat ca dolarul să înlocuiască aurul și a devenit "rege", dând acest exemplu legat de capcanele istoriei și utilizarea abuzivă a cuvântului "criză".
"Cam prin anii '80 eu am făcut constatarea că am intrat într-un alt ciclu - libertatea piețelor, monetarism, new keynesianism, ca prin 2007 să văd că au început frământări și regândiri, a început criza asta. Cred că suntem la sfârșitul unui ciclu de 40 de ani, nu prea știu ce urmează", a mai spus Isărescu.
0 comments :
Trimiteți un comentariu