Vremea predărilor de ștafetă: Ce companii și-au schimbat șeful în acest an

Cel puțin 35 de executivi de top și-au început în prima jumătate a acestui an mandatul la conducerea unor companii cu afaceri de peste două miliarde de euro sau în cadrul unor instituții financiare care gestionează active și subscrieri în valoare de peste șapte miliarde de euro, potrivit datelor centralizate de ZF.

Banca Transilvania, cea de-a treia bancă locală, și-a găsit CEO după un an de căutari, fu­ziunea Cosmote cu Rom­te­le­com a dus la o nouă numire de șef al operațiunilor locale ale gigantului telecom în persoana lui Nikolai Beckers, iar o predare de ștafetă impor­tantă a avut loc și în cadrul JTI, numărul doi pe piața de țiga­rete – acestea sunt cele mai importante trei schim­bări la nivel de top ma­nage­ment de la înce­putul anului, judecând după valoarea busi­nes­surilor gestionate de executivii proas­păt numiți în funcții (de peste un miliard de euro anual).

Analiza ZF mai arată că multinațio­nale­le nu au renunțat la practica de a numi ex­pați în locul expaților, care în general să pro­vi­nă din țara în care compania are sediul cen­tral: aproape 60% din managerii care au pre­luat conducerea unei companii din Ro­mâ­nia în prima jumătate a anului sunt străini.

Cele mai recente anunțuri de preluări de mandate au venit din industria auto : începând cu luna iunie, Boris Billich va conduce compania Merce­des-Benz Ro­mânia cu afa­ceri anuale de 180 mil. euro, în timp ce la condu­ce­rea locală a BMW Group a fost numit Alexander Milanov, un manager care va gestio­na un business de peste 100 de milioane de euro în România.

Mutări surprinzătoare în IT

Cele mai mult schimbări de CEO, director general sau country manager în pri­mele luni ale acestui an au fost făcute în industria IT, în domeniul bunurilor de larg consum sau în sectorul financiar (bănci și asigurări). În industria IT, cele mai neaștep­tate schimbări au venit de la giganții ameri­cani Microsoft și IBM. În cazul Microsoft, în luna aprilie a fost făcut anunțul că executivul grec Kostas Loukas - un manager care a lu­crat pentru Coca-Cola și Procter & Gamble înainte de a fi recrutat, acum opt ani, de subsidiara elenă a Microsoft - a devenit noul  CEO al filialei locale a producătorului ame­rican de software. Înainte de a veni în România, Loukas ocupa, din ianuarie 2012, func­ția de director general al Microsoft Cipru și Malta. Schimbarea de CEO de la Microsoft România a avut  loc după ce fostul șef, Ronald Binkofski, a preluat la începutul acestui an conducerea operațiu­nilor din Polonia a producătorului american de software. CEO-ul din Polonia a plecat mai devreme cu un an de zile înainte de a fi pla­nificat, motiv pentru care Binkofski i-a luat locul. Astfel, și Microsoft România a ră­mas fără CEO cu un an mai devreme decât era de așteptat, fără a avea un candidat in­tern român pregătit să preia această funcție, po­trivit unor declarații făcute de Vlad Bog, directorul HR al Microsoft România. El spu­nea că există și candidați interni puter­nici pentru funcția de CEO, însă aceștia nu sunt încă pregătiți pentru acest job. O mișcare neașteptată a făcut și IBM, care a hotărât să desființeze posturile de country general manager din România și de pe alte piețe precum Bulgaria sau Croația. Astfel, cea mai înaltă funcție deținută în prezent în cadrul companiei de pe plan local este aceea de country sales director, ocupată din luna aprilie de către Valeriu Nistor, fost director general al Xerox România și Austria.

Multe schimbări în electroIT

Mutări la cel mai înalt nivel au avut loc și în com­panii importante din in­dus­tria locală de electroIT: la conducerea pro­ducătorului Philips, Robin van Rozen a ve­nit să îl înlocuiască după nici doi ani pe ma­ce­doneanul Gorian Lalchevski. În in­dustrie - atât în retail, cât și în producție - și-au mai schimbat managerul Indesit, Go­re­nje, Flanco și Domo în ultimul an. Executivii care ajung în poziții de top management în ca­drul unor companii multinaționale au de regulă mai mulți ani de experiență în cadrul grupului.

Un exemplu în acest sens este chiar Marius Mihăilescu, numit la conducerea operațiunilor din România ale producă­torului de electrocasnice Indesit. El a preluat funcția de country manager după ce anterior a lucrat tot în cadrul companiei pe poziția de director de vânzări.

Citiți mai multe despre cele mai importante schimbări de executivi de pe plan local în anuarul CEO Survey, realizat de ZF în parteneriat cu firma de consultanță și audit PwC. Acesta poate fi achiziționat prin comandă online de pe pagina

www.zf.ro/anuare

.

Românul lucrează pentru producătorul de electro­cas­nice de mai bine de un deceniu, din 2003. Înainte de a se angaja în cadrul com­pa­niei a lucrat pentru un alt jucător din industrie, Philips, în poziția de manager al diviziei de retail electro-IT.

Și companiile mari de stat au avut parte de modificări semnificative la nivel de top management ca urmare a implementării proiectului de introducere a manage­mentului privat la stat. Loteria Română, de exemplu, un business anual de peste 170 de milioane de euro, l-a adus la conducere pe Adrian Mișu Manolache, un tânăr executiv recrutat de la BCR, cea mai mare bancă locală.

Plecări importante din FMCG

De departe însă cea mai surprinzătoare plecare în 2013 a fost cea a lui Mihai Georgescu de la conducerea Wrigley România după un mandat ce depășește două decenii. El este unul dintre cei mai longevivi manageri români de multinațio­nală de pe piața locală. În medie mandatul unui manager, fie el român sau străin, este de 4-5 ani, iar criza a mai redus această perioadă cu 1-2 ani. Excepție de la această regulă fac managerii care au fost sau continuă să se afle în acționariatul com­pa­niei respective. În prezent, Geor­gescu este antreprenor într-o companie care importă și distribuie în special dulciuri, produse din tutun și accesorii pentru acestea.

O altă plecare a fost cea a lui Mihuț Crăciun, care a fost schimbat de la conducerea Kandia Dulce, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața locală a ciocolatei, după circa doi ani. Românul a fost înlocuit la șefia producătorului de ciocolată controlat de familia austriacă Meinl de un expat, Gerald Neumair, care deține și funcția de președinte al consiliului de administrație. Schimbarea a venit în contextul în care la finalul anului trecut Kandia Dulce, un business de aproape 29 de milioane de euro în 2011, și-a consolidat poziția de cel mai mare producător local de ciocolată prin cumpărarea rivalului mai mic Heidi Chocolat, deținut de elvețienii de la Läderach. Aceasta nu a fost însă singura tranzacție în care Kandia Dulce a fost implicată în ultimii ani, în condițiile în care la sfârșitul anului 2011 a cumpărat și businessul local Supreme Chocolate, producătorul ciocolatei Primola. În cazul acesteia din urmă Mihuț Crăciun a fost cel care a integrat operațiunile celor două companii, el aflându-se la conducerea Kandia în acea perioadă.

Executivii românii din străinătate, promovați

Managerii români deveniți „expațiâ pe alte piețe au continuat să fie promovați, rezultatele lor reușind să îi convingă pe acționari să le dea roluri cât mai importante la nivel global. Călin Drăgan a devenit anul acesta cel mai puternic expat român, după ce patru îmbuteliatori Coca-Cola din Japonia au aprobat fuzionarea operațiunilor lor formând o entitate cu afaceri cumulate de 10 miliarde de dolari peste care românul a devenit șef. Promovarea sa a venit după doar un an de mandat în funcția de director de operațiuni - corporate officer and executive director of operations & business transformation - în cadrul sistemului Coca-Cola din Japonia. Înainte de a pleca în Japonia, Drăgan a fost, în perioada 2005-2009, director general al Coca-Cola HBC România, o poziție ocupată anterior numai de străini.

Un al român care a avut parte de un pas important în carieră este Marius Meleșteu, directorul general al companiei producătoare de cafea Strauss Balkans care, a fost numit în funcția de general manager al Strauss Europa Centrală și de Sud,  continuând  să conducă și afacerile de pe plan local. El a preluat operațiunile grupului israelian în cele două țări în care Strauss are fabrici de producție a cafelei, adică în România și Serbia, și în cele de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia Herțegovina, Albania și Macedonia). Cele două fabrici ale Strauss din zonă au o capacitate de 30.000 de tone pe an și aproximativ 500 de angajați, potrivit informațiilor oferite de companie. Meleșteu îi raportează direct lui Todd Morgan, CEO al Strauss Coffee BV.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai