Analiștii vorbesc de prima recesiune a Poloniei din ultimele două decenii. Varșovia sacrifică deja rigoarea bugetară și fondurile private de pensii pentru a proteja creșterea. Va fi de ajuns?

În pofida unui prim semestru mai degrabă bun pentru piața poloneză de acțiuni, mai multe firme de brokeraj, unele cu nume răsunătoare, au decis să se retragă de aici citând competiția prea mare și profiturile prea mici. Este fuga lor, ca a șoarecilor de pe o corabie care stă să se scufunde, un semn că potențialul celei mai mari și până acum celei mai rezistente economii din Europa de Est se degradează? Unii analiști consideră că Polonia are în față prima recesiune din ultimii 20 de ani.

Credit Swisse Securities a anunțat recent că își va muta platforma de tranzacționare de la Varșovia la Londra, KBC Securities și-a retras serviciile pentru persoane fizice, iar Amerbrokers a indicat că își va închide activitățile de brokeraj în septembrie, scrie The Warsaw Business Journal.

Jucătorii din piață consideră că și alte case de brokeraj vor părăsi bursa poloneză. Analiștii spun că retragerile vin deoarece pe această piață sunt deja prea multe firme de brokeraj, iar competiția acerbă le micșo­rează profiturile.

Brokerii ar putea fi speriați și de faptul că guvernul vrea să reformeze sistemul de pensii, probabil prin transferarea activelor sistemului privat în administrarea statului, așa cum a făcut Ungaria. Fondurile private de pensii, pe care Varșovia le învinovățește pentru creșterea datoriei statului, sunt printre cei mai mari investitori pe bursă și de pe piața obligațiunilor.

Pentru un reper al dimensiunilor și importanței bursei de la Varșovia, trebuie spus că aceasta s-a plasat pe locul doi în Europa la numărul de oferte publice inițiale, și anume 18, din cel de al doilea trimestru, prima poziție revenind Londrei. Valoarea acestora este de 44 de milioane de euro, potrivit calculelor PwC. Dar din cele 18 debuturi, doar trei au avut loc pe platforma principală. Cel mai mare IPO a fost de 26,5 milioane euro.

Cu o capitalizare de piață de 122 de miliarde de euro, Bursa de la Varșovia este cea mai mare din Europa de Est și o piață pe măsura celei mai mari economii din regiune.

Gestionarea bună a fondurilor europene, unul din ingredientele principale ale miracolului polonez

Dar această economie riscă să intre în recesiune, consideră Gavin Rae, profesor de științe economice la Universitatea Kozminski din Varșovia. Polonia este singura economie care a evitat recesiunea în timpul și după criza economică și financiară globală, reușind chiar să crească în această perioadă, iar performanța are la bază, explică el, mai ales gestionarea bună de către guvern a fondurilor primite de la UE. Cum însă noul buget al Uniunii, de austeritate, se axează acum pe inovație și mai puțin pe infrastructură, pericolul recesiunii este cât se poate de real și este exacerbat de presiunile bugetare.

Polonia a evitat recesiunea datorită unei combinații unice de factori interni și externi. În primul rând, sectorul bancar și financiar, bine reglementat, nu s-a prăbușit și nici n-a avut probleme grave. Datoria individuală a rămas la niveluri reduse. Apoi, spre deose­bire de unele economii mai mici din regiune, Polonia nu a fost dependentă de intrările de capital și credit privat și nu s-a bazat puternic pe exporturi. „Mulți dintre vecinii noștri au avut de suferit deoarece s-au bazat puternic pe exporturi, dar noi avem o cerere pu­ter­nică pe piața internă. Mulți ani Polonia nu a avut o clasă de mijloc, dar acest lucru s-a schimbat în ultimii zece ani, iar acum avem o piață internă puternică”, explica în 2010 pentru CNBC Rafal Szajewski, manager la Agenția pentru Investiții Străine.

În al treilea rând, moneda poloneză nu a fost legată de o altă valută, așa cum a făcut Bulgaria ancorând leva de euro, astfel că Polonia și-a putut face exporturile compe­titive prin devalorizare. Apoi, companii ale căror procese de producție implică multă forță de muncă, precum producătorii auto, au venit în Polonia atrase de forța de lucru ieftină, dar educată.

Însă, cel mai important, guvernul a continuat să majoreze cheltuielile, în principal prin creșterea investițiilor publice, canalizând fondurile structurale și de coeziune venite de la UE. Spre exemplu, cheltuielile au urcat de la 15,1 miliarde euro în 2008 la 16,5 miliarde euro doar în primul trimestru din 2012, an în care Polonia a găzduit Campionatul European de Fotbal. Polonia a fost cel mai mare încasator de fonduri de la bugetul UE pe 2007-2013 și primește fonduri europene încă de la aderare, în 2004. Cu acești bani, guvernul a investit masiv în infrastructură și clădiri, în proiecte care creează un număr considerabil de locuri de muncă.

Cheltuieli mai mici, creștere mai lentă

Însă după terminarea proiectelor de construcții pentru Euro 2012, cheltuielile publice au început să scadă, frânând creș­terea economică. O altă cauză a încetinirii este scăderea consumului gospodăriilor. De asemenea, se înrăutățește situația de pe piața muncii, unde rata șomajului a crescut peste 14%, iar salariile sunt cu 1,4% sub nivelul din 2012 în urma primei scăderi de după începutul anilor 1990.

În fața pericolului recesiunii, guvernul a anunțat luna aceasta că nu va sacrifica creșterea cu reduceri de cheltuieli, în condițiile în care Polonia este încă sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene din cauza deficitului bugetar prea mare. Astfel, executivul va modifica legislația pentru a lăsa deficitul să urce cu echivalentul a 3,8 miliarde euro, deoarece anticipează venituri cu 5,7 miliarde euro mai mici decât proiecția inițială, din cauza activității economice slabe din primul semestru. Ministrul de finanțe, Jacek Ros­towski, mult timp un pledant hotărât în fa­voarea disciplinei bugetare, consideră acum că majorarea deficitului va stimula eco­nomia. Legislația oprește creșterea defi­citului dacă datoria țării depășește 50% din PIB. Norma care prevede aceasta va fi sus­pendată în 2013 și 2014, potrivit Thomson Reuters. Datoria depășește deja acest prag, fiind echivalentă cu 52,7% din PIB.

Polonia este o stea în plină ascensiune pe scena europeană a politicilor externe

În 2003, pe când făceau pregătiri pentru intrarea în UE, premierul francez Jacques Chirac le-a spus polonezilor “să închidă gura” în legătură cu sprijinul lor pentru invazia nepopulară a Irakului sub conducerea SUA. Polonezii nu au tăcut, iar retorica poloneză din anii care au urmat nu a fost dominată de problemele de politică externă ale zilei și nici chiar de cele legate de calitatea de membru al UE. În schimb, Varșovia a oscilat între două sentimente adânc înrădăcinate, cel antigerman și cel antirusesc, scrie The Christian Science Monitor. În 2007, poziția Poloniei în orice privință, de la problemele bugetare la schimbarea tratatelor, reflecta întotdeauna naționalismul izvorât din Al Doilea Război Mondial și ocupația sovietică. „Imaginea Poloniei în UE era atunci foarte urâtă”, spune Bartek Nowak, specialist în științe politice care lucra pe atunci la Parlamentul European. Acum, Polonia nu numai că nu mai are imaginea unui războinic proamerican din Războiul Rece, dar este o stea în plină ascensiune pe scena europeană a politicilor externe, cizelând conștiincios relațiile cu Germania, văzut acum ca un aliat în UE. Unii numesc chiar Varșovia „Noul Paris”, făcând referire la rolul dual pe care l-a jucat în transformarea politicilor diplomatice de pe continent. Polonia nu este destul de influentă pentru a defini politicile europene, dar este un semn că polii de putere se pot muta în vremuri de criză.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.07.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru