Costurile de finanțare ale SUA au atins maximul ultimilor doi ani deoarece investitorii s-au speriat că veștile bune de pe piața muncii vor determina Fed să închidă robinetul cu bani

Veștile neobișnuit de bune venite de pe piața muncii din SUA au creat nervozitate pe piețe întărind ideea că Rezerva Federală (Fed) va începe poate chiar din septembrie să închidă robinetul cu care alimentează de câțiva ani economia cu sute de miliarde de dolari. Ca urmare costurile de finanțare ale celei mai mari economii din lume au urcat la maximul ultimilor doi ani, iar optimismul insuflat piețelor de marile bănci centrale europene s-a disipat rapid.

„Piața muncii a căpătat un impuls puternic„, apreciază Chris Rupkey, analist al Bank of Tokyo-Mitsubishi, citat de Los Angeles Times. Numărul net al locurilor de muncă din SUA a crescut cu 195.000 luna trecută. Piața muncii este considerată de mulți analiști ca fiind un indicator al sănătății economiei. Fed, banca centrală a Americii, achiziționează active de 85 miliarde dolari în fiecare lună pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă și a promis că va face aceasta până când rata șomajului va coborî la un nivel mulțumitor. Rata era de 8,1% când actuala versiune a programului a fost lansată, în decembrie anul trecut. Ben Bernanke, președintele Fed, a declarat luna trecută că vrea ca indicatorul să ajungă la 7% înainte ca instituția să închidă complet robinetul lichidităților. În iunie rata șomajului a fost de 7,6%. Unii analiști consideră că rata stagnează doarece tot mai mulți oameni descurajați inițial reîncep să-și caute de lucru, ceea ce este un semn bun pentru economie care nu ar trebui să împiedice planurile Rezervei Federale.

Au crescut randamentele

Însă ceea ce ar putea reprezenta un obstacol pentru aceste planuri este creșterea dobânzilor și randamentelor. Yieldurile bonurilor de trezorerie americane cu scadența la zece ani, de referință pentru costurile de finanțate ale țării, au crescut vineri, ziua anunțării rezultatelor de pe piața muncii, cu 20 de puncte de bază, la 2,7%, cel mai ridicat nivel de după iulie 2011, scrie Financial Times. Analiștii atenționează că piața obligațiunilor va continua să fie volatilă deoarece investitorii încearcă să anticipeze ce va face Fed în continuare. Unii analiștii vorbesc chiar de un comportament schizofrenic al piețelor.

Oficialii Fed susțin că încetinirea achizițiilor de active nu înseamnă că instituția nu mai susține economia prin programul de ajustare cantitativă. Dar având în vedere majorarea yieldurilor obligațiunilor scadente la zece ani cu 100 de puncte de bază în doar două luni, răspunsul dat de investitori datelor de pe piața muncii din SUA este un indicator pentru cum vor reacționa piețele de finanțare globale când Fed face pasul înapoi.

Contaminare în Europa

Nervozitatea indusă de datele din SUA a reverberat și în Europa, amintindu-le guvernatorilor băncilor centrale de aici că SUA nu este un factor de neglijat în politicile lor monetare. Randamentele obligațiunilor britanice cu scadența la zece ani au crescut cu 11 puncte de bază, la 2,49%, înversând scăderea de joi după ce noul guvernator al Băncii Angliei, canadianul Mark Carney, a indicat că nu va majora dobânzile în viitorul apropiat – ceva surprinzător pentru un guvernator foarte reținut în declarațiile privind viitorul politicii monetare.

Nici Banca Centrală Europeană, banca zonei euro, nu a avut mai mult succes după sugestiile că dobânzile vor rămâne cel puțin în stagnare „o perioadă extinsă de timp“. Costurile de finanțare ale Germaniei, cea mai mare economie europeană, au crescut, de asemenea. Steen Jakobsen, economistul șef al Saxo Bank, consideră că deschiderea lui Carney spre comunicare este un semn că acesta este mai puțin încrezător.

„Ceea ce ei de fapt ne spun este: Am încercat totul, acum nu putem face decât să vorbim cu voi, să vă amețim cu talentul nostru de a cânta și dansa“, a spus Jakobsen.

Lagarde, șefa FMI, spune că tăierile bugetare ale SUA sunt „absolut nepotrivite”

Reducerile din bugetul federal al Statelor Unite sunt o măsură nepotrivită care va afecta probabil creșterea economică, a declarat directorul general al Fondului Monetar Internațional Christine Lagarde, citat de agenția Thomson Reuters.

Ea a îndemnat, de asemenea, SUA să prezinte planuri bugetare „credibile”. Washingtonul a permis reducerea generală a cheltuielilor bugetare, cunoscută ca sechestru, în martie deoarece politicienii din Congres nu au reușit că cadă de acord asupra unei alternative. Tăierile au efectat de la concediile controlorilor de trafic aerian și numărul aeronavelor marinei militare la subvențiile fermierilor.

„Procedura bugetară activă în SUA, care duce la ajustare bugetară, ni se pare absolul nepotrivită deoarece afectează orbește anumite cheltuieli esențiale pentru susținerea creșterii economice pe termen mediu și lung”, a afirmat Lagarde. Ea a atenționat, de asemenea, că prognoza FMI privind creșterea economiei mondiale, de 3,3% pentru acest an, va fi înrăutățită săptămâna aceasta ca urmare a încetinirii înregistrate în țările cu economii emergente. În perioada 15-16 iulie Christine Lagarde va fi în vizită în România unde va susține la București un discurs despre identificarea unei „noi paradigme de creștere“ economică în regiune.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 08.07.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru