Cu o economie de piață hibridă și banii ieftini investiți peste tot în lume, China a ajuns să aibă un salariu minim mai mare decât cel din România

Pentru mulți, China este sinonimă cu atelierul de lucru al planetei, unde toate companiile mari se duc pentru a produce, atrase de forța de muncă ieftină. Însă puțin știu că, spre exemplu, salariul minim lunar din China este mai mare decât cele din România și Bulgaria, cele mai sărace state din Uniunea Europeană, o unine creată pentru a asigura bunăstarea europenilor.

În România, salariul minim pe econo­mie este de 157 de euro pe lună, iar în Bul­garia de 158 de euro pe lună. În China acesta este echivalent cu 203 euro pe lună, potrivit calculelor cotidianului bulgar 24 Chassa.

China a ajuns aici transformându-se dintr-o țară preponderent rurală după cel de-Al Doilea Război Mondial într-o economie hibrid, cu intervenționismul și controlul tipic comuniste, dar și cu trăsături capitaliste, cu un sector privat industrial și bancar puternic. Acest mix a alimentat creșteri econo­mice astronomice, necesare dezvoltării țării cu cea mai mare populație de pe planetă, de 1,35 miliarde. Spre comparație, UE are „doar” 500 de milioane de locuitori.

Avansul exploziv – o creștere de 65% doar din 2008 până în prezent - a transfor­mat China într-o economie tipică de consum, a doua ca mărime din lume după SUA. China are nevoie de combustibil pentru a pune în mișcare cea mai mare piață auto la nivel mondial, alimente pentru a hrăni cea mai mare populație de pe mapamond și de multe altele, în condițiile în care este una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru exporturi. Producătorii români cu siguranță că ar avea un loc pe piața chineză dacă ar ajunge acolo.

Dar China nu așteaptă să i se dea. Prin achiziții și investiții Beijingul și oamenii de afaceri chinezi sunt prezenți peste tot în lume pentru a strânge resurse. Spre exemplu, prin Great Wall Motor China produce mașini în Bulgaria. Intervenția financiară pare că îi convine cel mai bine Chinei, țara cu cele mai mari rezerve valutare ale lumii. O bancă din China finanțează 85% din proiectul de construire a unui pod peste Dunăre în Belgrad la care participă și o companie chineză. De asemenea, China s-a oferit să contribuie cu fonduri la proiectul unui culoar de cale ferată de mare viteză care ar lega capitala sârbă de Budapesta. Apoi tot o companie chineză va construi probabil un canal navigabil între Belgrad și orașul-port grecesc Salonic.

China are o poartă de intrare în Europa prin portul grecesc Pireu, care la capitolul pasageri este pe primul loc în Europa, iar la transportul de containere printre cele mai mari. Docurile portului au devenit o bază pentru chinezi de când Cosco, colos de transport maritim controlat de stat, a plătit 500 de milioane de euro în 2010 pentru a închiria jumătate din ele.

Ungaria preferă mai degrabă banii Chinei decât pe cei veniți de la FMI

În România chinezii s-au arătat interesați să construiască două termo­centrale, dintre care una, cea de la Rovinari, va fi finanțată în totalitate de ei. Produ­cătorul de telefoane mobile și echipamente de telecom Huawei vrea să ajungă până la sfârșitul anului la 1.000 de angajați în România, unde defășoară operațiuni prin centre de marketing, vânzări, terminale și service. La Buzău, China Tobacco International are o fabrică de țigarete în care lucrează 130 de angajați. Printre investițiile mai cunoscute ale chinezilor se numără două fabrici, una de biciclete și alta de scutere.

Poate că România ar trebui să încu­rajeze mai mult prezența Chinei. Banii aduși de ei sunt probabil mai ieftini și vin cu mai puține condiții decât cei ai FMI, cu care Bucureștiul vrea să încheie un nou acord de asistență. Ungaria a anunțat deja că taie legăturile cu fondul.

Până anul trecut Ungaria avea cu China șapte acorduri de cooperare economică, între care utilizarea unei linii de credit de 1 miliard de euro de la banca chineză de dezvoltare pentru proiecte de investiții ale statului ungar.

În România sunt înscrise 10.500 de societăți comerciale cu capital chinezesc, cu o valoare totală a capitalului social subscris de 430 milioane dolari. Astfel, China se află pe locul 18 în clasamentul pe țări de rezidență a investitorilor în societăți comerciale românești cu participare străină la capitalul social.

Însă investitorii chinezi care au investit în România sunt în mare parte firme mici, din sectorul comerțului cu mărfuri.

În stastisticile Băncii Naționale privi­toare la investițiile străine directe (ISD), China nici nu există, mai precis este trecută la rubrica „sub 100 milioane de euro“. Față de definiția generală, ISD-urile cuprind doar aportul de capital și creditele acordate de firmele-mamă.

Ambasadorul Chinei la București, Huo Yuzhen, spunea anul trecut într-un interviu pentru Ziarul Financiar că oamenii de afaceri chinezi sunt interesați să investească în România în proiecte de energie, minereuri, infrastructură, energie solară și eoliană, dar și să participe la programe de privatizare. Firmele chinezești au investit până atunci circa 400 de milioane de dolari pe piața românească, potrivit statisticilor Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, citate de ambasador.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.07.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru