Evaluat anual la circa 9-10 miliarde de euro, sectorul construcțiilor nu reușește să-și revină, iar printre cele mai afectate segmente se află cel de construcții inginerești (de infrastructură), care s-a redus cu circa 9% în perioada ianuarie-mai 2013 comparativ cu același interval al anului precedent.Volumul total al lucrărilor de construcții a înregistrat la cinci luni o scădere de 7,2% pe serie brută față de aceeași perioadă a anului trecut, considerată oricum destul de slabă, având în vedere că iarna anului 2012 a fost deosebit de grea și de lungă, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Național de Statistică. Doar renovările au reușit să consemneze o creștere, astfel că lucrările de reparații capitale au înregistrat un avans de 32,7%, în timp ce cele de întreținere și reparații curente, un plus de 9,7%.
Situația sectorului construcțiilor este destul de sumbră în prezent, având în vedere că statul a redus semnificativ investițiile în infrastructură, fie ea rutieră, feroviară sau de metrou, în timp ce investitorii privați sunt din ce în ce mai reticenți în a pompa noi bani pe plan local după criza politică din vara anului trecut.
„Pe fondul încercării (statului – n. red.) de a plăti creanțe mai vechi, e inadmisibil și nesustenabil ca în prezent să nu mai fie noi proiecte începute, iar investițiile să fie stopate. Modul în care au fost reduse investițiile va avea un preț economic și social semnificativ, având în vedere că nu doar sectorul construcțiilor va avea de suferit, ci și economia, românii, precum și reprezentanții politici care și-au asumat anumite obiective“, spune Laurențiu Plosceanu, președintele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO).
Sectorul infrastructurii, care ar fi trebuit să imprime pe timp de criză o creștere importantă întregii piețe a construcțiilor, precum și economiei, este de un an în letargie, având în vedere că una dintre principalele surse de finanțare, fondurile europene, a fost eliminată din ecuație după presuspendarea anul trecut a programelor operaționale, iar statul nu a mai putut „trage“ decât sume insignifiante de la UE.
De altfel, tăierea banilor de la Comisia Europeană s-a văzut cel mai bine în ritmul cu care au avansat șantierele de autostrăzi din România: în prima jumătate a anului acesta au înaintat în medie cu doar circa 2-3% lunar, deși multe dintre ele trebuia să fie gata în aprilie. Având în vedere că fondurile europene pe infrastructură au fost blocate, statul și-a redus la rândul său cheltuielile cu investițiile, pentru că nu a mai avut cum să spere că își recuperează banii de la Bruxelles. Există o formă de intervenție a statului când e vorba de fonduri europene, astfel că guvernul dă bani din buget sau lasă administrațiile locale să se împrumute de la trezorerie, urmând să recupereze banii de la Comisia Europeană. Cum programele au fost blocate, statul avea de ales între a cheltui din buget, tăind cheltuielile din altă parte, dar a ales să taie chiar din sumele destinate investițiilor pentru a ține în frâu deficitul bugetar.
În acest context, singura veste bună din ultima perioadă este deblocarea programului european de finanțare a infrastructurii de transport, în valoare de 4,5 miliarde de euro.
Reducerea investițiilor atât publice, cât și private a adus sectorul construcțiilor într-o situație dificilă, mulți jucători fiind nevoiți să aleagă intrarea în insolvență sau chiar să pună lacătul pe afaceri. Anul 2012 a fost de altfel un an plin de insolvențe în construcții atât la nivel mic, cât și la nivel mare. Jucători mari, cu afaceri de zeci sau chiar sute de milioane de euro, precum constructorii Confort, controlat de Georgică Cornu, sau Euroconstruct, parte a grupului italian Euroholding, au intrat în insolvență anul trecut, pe fondul unei piețe în care banii intră din ce în ce mai greu.
„Pentru al doilea semestru al lui 2013 sunt soluții pentru a opri un declin, pentru că problema nu se mai pune de a crește, ci de a stopa declinul. Premise (de stopare a declinului – n.red.) teoretic sunt, dar văzând prestația politică, nu putem spune că există o ambiție din perspectiva investițiilor“, mai spune Plosceanu.
Piața construcțiilor s-a contractat cu circa 40% în cei aproape cinci ani de criză, ajungând în prezent la o valoare de 9-10 miliarde de euro anual. Reluarea investițiilor publice în urmă cu doi ani, în special în infrastructura de transport, i-a determinat pe jucătorii din construcții să fie mai optimiști în ceea ce privește revenirea sectorului de profil. Anul 2012 a fost însă anul în care sectorul local a început să se confrunte cu un nou blocaj.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu