Dezindustrializarea, îndatorarea și depopularea: ecuația care a dus la prăbușirea Detroitului și macină multe orașe ale României

Dezindustrializarea, îndatorarea și depopularea sunt elementele ecuației care a avut ca rezultat falimentul orașului Detroit, leagănul industriei auto americane, iar în aceeași ecuație, dar la o scară mai mică, intră multe orașe din România. De aceea cel mai răsunător faliment municipal din istoria Americii, chiar dacă s-a întâmplat la mai mult de 8.000 de kilometri de București, ar trebui să fie pentru România un semnal că o economie nu poate crește sănătos pe datorie, fără o bază productivă și fără participarea populației.

Detroitul era în anii 1960 un centru al industriei auto mondiale, cel mai mare și cel mai bogat oraș din Statele Unite, scrie Associated Press. De­clinul a venit imediat după ce locuitorii au început să se mute în suburbii, așa cum a fost cazul și în alte regiuni ale țării, luând cu ei afacerile, locurile de muncă și baza de impozitare. Unii istorici susțin că revolta violentă din 1967, una din multele „revolte rasiale“ care au zguduit țara în acea perioadă, a accelerat trendul depopulării.

Amploarea declinului este uimitoare. Populația s-a redus de la 1,8 milioane de locuitori la 700.000, iar autoritățile s-au văzut în situația de a întreține un oraș de 368 kilometri pătrați – spre comparație Bucureștiul, cel mai mare oraș al României, are o suprafață de 228 kilometri pătrați – cu o bază de taxare redusă la jumătate față de cum era în anii 1950. Populația s-a redus cu un sfert din anul 2000.

Între timp, companiile auto au început să deschidă centre de producție în alte orașe, în condițiile în care mașinile japoneze ajunseseră să domine piața.

În 2009 industria auto americană s-a prăbușit, odată cu întreaga economie, îngropând Detroitul. Eforturile autorităților de a asigura servicii de bază precum salubritatea și poliție au fost complicate de obligațiile de plată în baza contractelor cu uniunile sindicale și a beneficiilor către fondurile de pensii.

Orașul a intrat în insolvență cu datorii de 18 miliarde de dolari.

Un dinozaur industrial în care doar 275.000 de locuitori mai muncesc

Acum în Detroit rata șomajului este de 18,6%, mai mult decât dublu față de media țării, iar rata criminalității este de cinci ori peste cea generală. Orașul are 80.000 de clădiri părăsite sau lăsate în paragină și doar 275.000 de locuitori care muncesc, notează Financial Times.

La o rată a omorurilor la maximul ultimilor 40 de ani, doar o treime din ambulanțele orașului sunt funcționale și jumătate din luminile stradale sunt stricate. Locuitorii așteaptă aproape o oră pentru ca poliția să răspundă apelurilor, pe când media națională este de doar 11 minute, scrie The Guardian.

„Crede cineva că este normal să ai un copac de 40 de ani care crește prin acoperișul unei case devastate? Crede cineva că este în regulă să suni la poliție, iar ei să nu vină pentru că sunt deja în alte misiuni?“, se întreabă Kevyn Orr, managerul financiar de urgență al Detroitului.

Tăieri de salarii și luptă pentru banii de pensii într-un oraș al sărăciei

Falimentul vine cu un cost. Niciun alt oraș mare din SUA nu a mai cerut protecție față de creditori sub legea falimentului. New York, Cleveland și Philadelphia au ajuns în pragul falimentului, dar autoritățile au încheiat acorduri în ultimul moment cu creditorii. Fondurile de pensii ale orașului și deținătorii de obligațiuni se pregătesc să lupte pentru fiecare dolar pe care-l pot recupera de la Detroit, iar milă va fi puțină având în vedere multele scandaluri de corupție și gestionare deficitară în care au fost implicate autoritățile.

Administrația are 9.700 de angajați ale căror salarii vor fi în cel mai bun caz tăiate și 20.000 de pensionari și persoane care primesc beneficii de sănătate are căror venituri sunt puse în pericol. Fondurile de pensii pentru angajații de la stat formează cea mai mare parte a creditorilor care nu au  prioritate la plată.

În spatele acestui fundal tensionat stau diviziuni politice și rasiale care nu vor face decât să complice situația. Guvernatorul statului Michigan, Rick Snyder, un republican alb, preia un oraș democrat în care 80% din populație este de culoare.

Slobozia

În România, Slobozia, cândva cel mai important centru industrial al Bărăganului, era în 2011 cel mai îndatorat oraș,  cu un raport datorii/venituri de 27,5%. Pragul la care legea interzice contractarea oricărei datorii noi este de 30%. Aici ritmul depopulării este de 18% între 2008 și 2011.

Rata șomajului în județul Ialomița, a cărui reședință este Slobozia, este de aproape 8%, printre cele mai ridicate din țară. Cea mai mare unitate industrială din municipiu, combinatul de îngră­șăminte Amonil, a fost executată silit în 2010 din cauza datoriilor.

Ce fac primarii cu banii împrumutați? Primăria muncipiului Slobozia a luat din piață 50 mil. lei în urmă cu câțiva ani printr-o emisiune de obligațiuni (în lei și euro). Suma nu pare mare, dar este având în vedere puterea financiară a orașului. În urma acestui împrumut gradul de îndatorare a ajuns la 27% din venituri. Între timp acesta a scăzut spre 12% în 2012. Banii au mers în lucrări de infrastructură, pentru o nouă sursă de apă și o stație de epurare, a explicat pentru Ziarul Financiar primarul Sloboziei Gabi Ionașcu.

Belgienii și nemții ar putea plăti pentru falimentul Detroitului

Insolvența orașului american Detroit ar putea produce pierderi de sute de milioane de dolari mai multor bănci europene, între care unele mari, precum UBS, și altele naționalizate din Belgia și Germania din cauza problemelor financiare, scrie The Wall Street Journal.

Situația demonstrează cum băncile europene încă plătesc prețul pentru deciziile greșite luate înainte de criza financiară globală. Problemele datează din 2005, când Detroit căuta surse de finanțare pentru fondurile de pensii ale angajaților municipalității, ale polițiștilor și pompierilor. Primăria a apelat la UBS, cel mai mare grup financiar elvețian, care s-a folosit de influența avută în rândul băncilor europene pentru a găsi clienți pentru o emisiune de obligațiuni de 1,4 mliarde dolari efectuată de americani. O mare parte din titluri, și o alta dintr-o emisiune derulată în anul următor, au fost cumpărate de băncile europene care, înaintea crizei, se aventurau departe de casă pentru a găsi active profitabile cu un risc aparent redus.

În urma tranzacțiilor UBS și instituții de credit din Germania și Belgia au devenit creditori ai Detroitului, care a intrat luna aceasta în faliment. Aceste bănci dețin datorii a căror valoare s-a redus de la câteva sute de milioane de dolari la doar o fracțiune din aceste sume. În Munich, o agenție guvernamentală care valorifică active bancare germane naționalizate deține titluri cu o valoare nominală de 200 milioane dolari emise de Detroit. Dexia, o bancă franco-belgiană naționalizată în urma crizei financiare, deține de asemenea datorii de câteva sute de milioane de dolari.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru