Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că nu este pregătit să susțină Argentina în fața Curții Supreme a Statelor Unite, într-o dispută cu creditorii care ar putea influența dramatic balanța de putere dintre guverne, pe de o parte, și investitorii privați care le creditează, de cealaltă parte.FMI a exprimat anterior temeri că instanța supremă din SUA ar putea stabili un precedent periculos dacă ar susține o decizie a instanțelor inferioare în favoarea fondurilor de hedging care au acționat în justiție guvernul argentinian pentru datorii neplătite.
Astfel, susținerea deciziei ar putea înclina balanța puterii în defavoarea țărilor aflate în dificultate, care încearcă să-și restructureze datoriile.
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a decis să-și retragă recomandarea pentru trimiterea unui rezumat în sprijinul Argentinei la Curtea Supremă, după ce guvernul SUA a hotărât să nu intervină, potrivit Wall Street Journal.
Curtea Supremă nu a decis încă dacă va prelua cazul.
"Recomandarea directorului general avea ca premisă sprijinul SUA", se arată într-un comunicat transmis de Fond după o întâlnire a board-ului executiv care a avut loc marți seară.
Cu toate acestea, în comunicat se arată că FMI continuă să fie "extrem de îngrijorat în ceea ce privește implicațiile sistemice vaste pe care decizia instanței inferioare le-ar putea avea asupra procesului de restructurare a datoriilor în general".
Trezoreria Statelor Unite a arătat anterior că, având în vedere decizia guvernului SUA de a nu depune la Curtea Supremă un raport nesolicitat privind cazul Argentinei, nu ar fi potrivit ca FMI să intervină astfel în acest moment.
Un reprezentant al Trezoreriei a precizat însă că guvernul SUA este dispus să transmită o opinie la solicitarea Curții.
Experți din sfera juridicului consideră că instanța supremă va solicita cel mai probabil opinia administrației la audierile preliminare legate de acest caz. Astfel, FMI ar putea interveni dacă instanța supremă va decide să preia dosarul.
Litigiul se referă la restructurarea datoriei publice a Argentinei din anul 2001, când guvernul sud-american a intrat în situație de neplată pe datorii de 100 miliarde de dolari. Mai multe fonduri de hedging, care preluaseră deja obligațiuni guvernamentale argentiniene la valoarea de piață, au preluat și datoriile aflate în default la prețuri simbolice și apoi au chemat statul în justiție, refuzând restructurarea și revendicând rambursarea creanțelor la valoarea nominală.
Argentina a preschimbat 93% din datoria aflată în default, creditorii care au acceptat primind obligațiuni noi cu o valoare nominală echivalentă cu 33% din creanțele originale.
Fondurile de hedging - creditorii care nu au acceptat operațiunea, deținători a 7% din datoria în default a Argentinei - au pierdut în perioada următoare mai multe procese împotriva statului sud-american. Anul trecut, o instanță federală din SUA a hotărât în favoarea fondurilor de hedging.
Argentina a depus în luna iunie o petiție la Curtea Supremă a Statelor Unite, solicitând evaluarea cazului și răsturnarea verdictului intanței inferioare. Curtea Supremă nu a anunțat încă dacă va prelua cazul.
Guvernul SUA a criticat modul în care Argentina a acționat în ceea ce privește restructurarea datoriei de stat, însă a precizat că există temeri privind implicațiile generale ale deciziei instanței federale.
"Statele Unite continuă să considere ferm că decizia va submina carterul ordonat și predictibilitatea procesului de restructurare a datoriilor de stat", a avertizat Trezoreria de la Washington.
0 comments :
Trimiteți un comentariu