Relansarea economiei necesită „capitalizare“ la care să participe atât băncile, cât și statul și antreprenorii, iar „cercul vicios“ creat între stat, bănci și clienți nu este eliminat din cauza lipsei de încredere a băncilor față de clienți, care se folosesc de procedura insolvenței pentru a scăpa de datorii, consideră Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a reproșat ieri bancherilor că acceptă doar anumite tipuri discutabile de garanții pentru împrumuturi, justificându-și deciziile prin invocarea arbitrară și uneori nefondată a „normelor BNR“.
„Dacă dorim relansarea economiei, este nevoie de capitalizare, la care să participe cei trei actori - antreprenorii, statul și băncile. Trebuie să participe toți cei trei actori astfel încât să se realizeze o capitalizare sănătoasă și pentru a se relua o creștere economică sustenabilă. «Cercul vicios» creat între stat, bănci și clienți nu este eliminat din cauza lipsei de încredere a băncilor față de clienți“, a declarat ieri Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, la întâlnirea „Mugur Isărescu și invitații săi“ organizată la banca centrală, la care au mai participat Cristian Popa, viceguvernator al BNR responsabil cu politica monetară, Daniel Dăianu, prim-vicepreședinte al ASF, Mișu Negrițoiu, chairman al ING Bank, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, director de audit în BNR și, desigur, guvernatorul.
Pe de altă parte, Georgescu a adus în discuție cazurile în care unele firme se folosesc abuziv de umbrela insolvenței, ceea ce subminează încrederea băncilor în clienți în general.
„E o mare problemă cu legea insolvenței societăților comerciale, care este permisivă. Deci, societățile comerciale iau, se duc în insolvență, există anumite patternuri, case de avocatură celebre, care îi învață cum să fenteze băncile. Atunci băncile mai au încredere în dumnealor, mai ales că bilanțurile nu arată foarte bine? Păi, hai să privim lucrurile, că sunt multe lucruri de natură procedural-administrativă care trebuie judecate pe ansamblu“, a afirmat Georgescu.
Prim-viceguvernatorul BNR și-a exprimat speranța că în noul acord cu FMI va fi introdusă și obligația să fie îmbunătățită legea insolvenței astfel încât agenții economici să nu abuzeze de această lege.
La a unsprezecea ediție a conferinței organizate după acest format, șeful BNR a invitat în majoritate colegi din instituție, dar și de generație, evenimentul transformându-se într-o nouă expunere a punctelor de vedere ale unora dintre oficialii-cheie ai băncii centrale pe teme de actualitate. Pe de altă parte, BNR a stabilit cu această ocazie o premieră din punctul de vedere al comunicării externe, postând direct pe site-ul propriu înregistrarea video a conferinței, nu doar pe canalul BNR de pe YouTube. Rămâne de văzut când va ajunge BNR și să transmită live conferințele guvernatorului Mugur Isărescu.
După mai bine de un an, BNR a decis la începutul lunii iulie să reducă dobânda-cheie la minimul istoric de 5% sperând că măsura va duce la „ieftinirea graduală a creditării în lei“ și la „stimularea activității economice“. Nivelul ridicat al dobânzilor la creditele în lei îi descurajează chiar și pe clienții solvabili de la a lua împrumuturi. Stocul creditelor acordate populației și companiilor înregistra în iunie o scădere cu peste 6% în termeni reali față de aceeași perioadă a anului trecut în condițiile în care și finanțarea companiilor a intrat în teritoriul negativ.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, afirmă că procesul de dezintermediere care are loc în prezent este „normal“, „aproape natural, „când ai ajuns cu datoriile până la lift“, iar cei care au luat împrumuturi trebuie să le plătească.
„Doar nu vrem să trecem la maniera lui Mihai Viteazu de a plăti datoriile, îi prindem pe creditori și le dăm foc. Dezintermedierea este un proces normal, dar dureros. Ai ajuns la un alt nivel de creditare și asta e regula de bază a creditului, nu iertăciunea. Dacă mai gândește cineva la vreo lege de iertăciuni și murături în societatea românească, cred că opinia publică trebuie să ia poziție“, a afirmat Isărescu.
Posibilitatea denunțării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, care trebuia aplicată din luna iulie, a fost din nou amânată de către autorități, până în luna octombrie, după ce guvernul a fost informat că băncile ar pierde circa 1 mld. euro.
Guvernatorul BNR a adus în discuție și faptul că firmele românești nu sunt capitalizate. „Normele de creditare se schimbă, sunt mai severe. Orice s-ar întâmpla cu dobânda, principalul este atât de împovărător raportat la mărimea capitalului unei companii astfel că orice creditor sănătos la cap să nu poată să crediteze. Companiile românești nu sunt capitalizate“.
Legile de „amnistie“ a debitorilor nu sunt o soluție, în opinia lui Isărescu, băncile derulând restructurări ale creditelor, care au loc, pe baze individuale, formulă care ar trebui să continue. „Există norme echilibrate, înțelepte, de a aborda un client care are probleme financiare, dar nu printr-o iertăciune generală, pentru că principiul de bază, legalitatea, domnia legii ar fi atacate aici“, apreciază guvernatorul BNR.
În opinia sa nu este vorba doar de un blocaj al creditului, ci și de un „blocaj mental“. „În esență este o criză de perspectivă, o criză de încredere în evoluția viitoare pozitivă, chiar și o spaimă a bancherilor care trebuie să-și recupereze banii“.
El le-a reproșat bancherilor că nu au încredere în clienți, chiar dacă au bani depuși la bancă, și acceptă doar anumite garanții, justificându-și decizia prin invocarea nu neapărat justificată a „normelor băncii centrale“.
Guvernatorul BNR a povestit că pentru finanțarea propriei afaceri cu vin de la Drăgășani, bancherii îi acceptă ca garanție doar cisternele, fără alte active, cum ar fi vinul îmbuteliat sau terenul. „Colegii mei, bancherii, unii se află chiar în această sală, acceptă ca garanții de la vinăria mea doar cisternele de vin. Nu și vinul îmbuteliat, care cică dispare. Păi cisternele alea sunt cele mai lipsite de valoare active ale firmei. Nu iau în garanție pământul, nu iau alte active. E și o chestiune de încredere poate. Ce face banca cu cisternele? Le taie, le scoate precum cu furnalele Bancorexului de la sfârșitul anilor '90? Dacă îl întrebi pe cel de jos, nu pe cel de sus, adică nu pe președinte, pe director, zice «normele Băncii Naționale». Mă duc la domnul Cinteză și întreb dacă au făcut astfel de norme: «Nu domnule, ei și le fac, noi doar le validăm»“.
Isărescu a menționat că la firma sa capitalul este de vreo două ori mai mare decât maximul creditului circulant pe care poate să îl ia. „Cisternele sunt cea mai puțin importantă parte din unitatea de producție, nu pământul, chiar dacă via este nouă, nici capacitate productivă, nici cash flow, nici business, numai o garanție reală relativ dubioasă. Eu am încredere că țin banii la voi, dar voi chiar nu aveți deloc o brumă de încredere că nu mă apuc să vând vinul fără să fug cu el“.
Guvernatorul a adus în discuție și problema eliminării din bilanțurile băncilor a creditelor neperformante care durează mult în România, procesul fiind legat și de cadul legal existent.
Cine să susțină creșterea economică
Daniel Dăianu, prim-vicepreședinte la Autoritatea de Supraveghere Financiară, observă că nu doar companiile sunt necapitalizate, ci și băncile. El consideră că va fi mult mai slabă creșterea economică, având în vedere că nu va fi susținută de sectorul financiar.
„Nici băncile nu au capital. Sunt decapitalizate pentru că s-au jucat. Se prăbușesc modele de business. Companiile poate nu au știut să se capitalizeze, au fost ignorante. Dar băncile ce au făcut? Nu am o problemă cu băncile. O spun și bancherii centrali. Avem un sistem de intermediere financiară stricat. Ne trebuie o perioadă lungă să curățăm și să întremăm acest sistem“.
Guvernatorul BNR consideră că România trebuie să pună accentul în următorii 10-20 de ani pe macrostabilitate și pe resursele interne, fiind de preferat o creștere economică de 4% pe termen mai lung, „dacă atât poate economia“, decât un avans de 7% pe o perioadă de câțiva ani. „Obiectivul principal al României pentru perioada următoare este o creștere economică moderată, echilibrată, sustenabilă, o creștere economică care creează locuri de muncă. Față de trecut, cuvântul sustenabilitate este esențial, ne trebuie o creștere economică pe o perioadă cât mai îndelungată, o echilibrare a resurselor și politicilor. Dacă accelerăm creșterea economică în perioadele pre-electorale, nu facem decât să grăbim declinul în perioadele post-electorale“.
Eugen Rădulescu, director de audit în cadrul băncii centrale, a susținut necesitatea unui mediu „mai prietenos“ pentru afaceri, reglementări mai suple și stabilitate fiscală. Pentru un mediu mai prietenos pentru afaceriști este nevoie de reducerea cotelor de impozitare și măsuri de îmbunătățire a colectării, în special la asigurări sociale.
În replică, prim-viceguvernatorul BNR, Florin georgescu, a spus că deși mediul de afaceri solicită permanent relaxare fiscală, statul trebuie să aibă să plătească pensiile și ajutoarele sociale, pentru că în caz contrar se destramă „pacea socială“ și dispare macrostabilitatea.
Cristian Popa, viceguvernator al BNR, a arătat că fezabilitatea implementării unui model de creștere economică sugerează un „activism“, ca și cum am avea mai multe variante și decidem să alegem una dintre ele. El susține că este vorba de un „tipar de creștere economică“ pe care autoritățile spun că trebuie să îl avem, având în vedere mai ales riscurile.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu