Guvernul polonez apreciază că zece ani sunt o perioadă realistă pentru adoptarea euro, premierul ungar Viktor Orban spune că țara nu ar trebui să treacă la moneda unică europeană până când PIB-ul per capita nu ajunge la cel puțin 90% din media zonei euro, în timp ce Bulgaria a asigurat că nu caută cu orice preț să adopte euro, deși își are moneda națională ancorată de moneda unică. În schimb, România vede intrarea în zona euro cândva „la orizontul anilor 2017-2018“.„Cred că zece ani este un interval realist, sau poate că se va întâmpla mai devreme“, a declarat ministrul polonez de finanțe Jacek Rostowski pentru cotidianul Dziennik Gazeta Prawna. El a explicat că înainte de a intra în zona euro Polonia are nevoie de certitudinea că structura uniunii monetare a fost reformată astfel încât aceasta să ofere siguranță. Însă progresul făcut cu implementarea reformelor nu este satisfăcător. „Trebuie să fim siguri că zona euro s-a reformat îndeajuns pentru ca noi să intrăm în siguranță. Noi oferim sfaturi, dar progresul este insuficient“, a mai spus Rostowski.
Polonia este cea mai mare economie din Europa de Est și singura din UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei economice globale sau a celei a datoriilor din zona euro. Cu toate acestea, economia a încetinit aproape de stagnare, iar guvernul este hotărât să nu sacrifice stimulentele de creștere pentru un deficit bugetar mai mic, o regulă sfântă în zona euro.
În Bulgaria, noul premier Plamen Oresharski a asigurat că țara sa este hotărâtă ca în cele din urmă să devină parte din zona euro, dar având în vedere situația actuală acesta nu este un obiectiv pe care să-l urmărească cu orice preț, scrie agenția Novinite.
„Bulgaria va intra, într-o bună zi, în zona euro, dar în prezent nu urmărim aceasta cu orice preț“, a spus premierul.
După ce a intrat în colaps financiar în anii 1990, în căutarea stabilității Bulgaria și-a ancorat leva de marca germană, apoi de euro, printr-un mecanism cunoscut drept consiliu valutar.
De atunci, fiecare leva aflată în circulație este susținută total de rezervele valutare ale băncii centrale.
De la stabilirea consiliului salariul mediu s-a majorat cu 1.000%. Oresharski a atenționat că Sofia nu are nicio intenție să renunțe la acest mecanism.
Orban este „uimit“ de decizia Poloniei
La Budapesta, premierul Viktor Orban a declarat săptămâna trecută că Ungaria nu ar trebui să adopte euro până când PIB per capita nu ajunge la cel puțin 90% din media zonei euro.
„Dacă performanța economică îți este sub 90% în comparație cu cea a țărilor din miezul zonei euro și cu toate acestea adopți euro, cu siguranță că vei avea de suferit“, a spus el.
PIB per capita al Ungariei era anul trecut de 65% din media zonei euro, scrie The Wall Street Journal. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, ca orice alt stat membru al spațiului comunitar, Ungaria s-a angajat să adopte euro, dar nu are un program specific.
Orban a atenționat că Ungariei n-ar trebui să-i fie frică să amâne timp de zece ani decizia de a adera la zona euro și a explicat că a fost uimit de comentariile recente ale Poloniei cum că nu va adopta euro în viitorul apropiat.
PIB per capita al Poloniei era la paritate cu cel al Ungariei anul trecut. Polonia are a șasea economie din UE în funcție de populație și vrea să-și mărească influența în blocul comunitar. Varșovia vede în intrarea în zona euro un mod de a-și spori puterea, dar nu întrunește criteriile bugetare și monetare pentru a deveni membru.
„Ne așteptam ca polonezii să adere primii deoarece aceasta ar fi avut mult sens din punct de vedere al strategiei naționale poloneze“, a notat Orban.
Președintele Traian Băsescu a asigurat în primăvară că România va putea fi un candidat serios la intrarea în zona euro „în 2-3-4 ani“, la „orizontul anilor 2017-2018“. Mult timp Bucureștiul a avut ca țintă pentru adoptarea euro anul 2015.
România și Bulgaria sunt cele mai sărace țări din UE.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu