Ponta: CEC să dea credite la IMM-uri, celelalte bănci s-au transformat în agenții imobiliare. Vedeți aici discursul integral al premierului

Premierul Victor Ponta consideră că marea problemă a economiei este subfinanțarea IMM-urilor și dorește ca CEC să devină o bancă românească care să dea credite acestora, pentru că celelalte bănci au devenit "agenții imobiliare și de vânzări de active" provenite din executarea silită a datornicilor.

"Cea mai mare problemă: am căzut dintr-o extremă în alta. Dacă până în 2008, nu doar România, peste tot, America, Europa, creditele se dădeau la oricine și oricum, după criza financiară am căzut în extrema cealaltă, în care cel mai greu lucru din lume este să vă dea cineva un credit și cel mai rapid lucru pe care-l face banca este să vină să vă execute. Băncile s-au transformat în agenții imobiliare, în vânzări de autoturisme, de active ale dumneavoastră. Când vă duceți însă să cereți un credit, situația este cumplită", le-a spus premierul mai multor reprezentanți ai Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM), cu ocazia lansării Cartei albe a acestora.

Ponta a precizat că Guvernul nu poate influența în mod direct sistemul bancar și a subliniat nevoia unei banci românești importante care să sprijine IMM-urile.

"CEC-ul tot aștept să-l văd că e o bancă românească și că sprijină micile întreprinderi românești. N-aș vrea ca CEC să fie tot o bancă ca toate celelalte, dar, mă rog, asta e o problemă de politică bancară", a spus primul-ministru.

Prezentăm mai jos alocuțiunea integrală a premierului și sesiunea de întrebări și răspunsuri

Alocuțiunea premierului Victor Ponta la evenimentul de lansare a versiunii în limba română a ediției a XI-a a Cartei Albe a IMM-urilor din România

Victor Ponta

: Vă rog să-mi permiteți să vorbesc și eu așezat. Poate în felul acesta și gândurile mele sunt mai așezate pentru dvs. În primul rând vreau să vă mulțumesc de invitație - recunosc că ați avut un factor de presiune în guvern, extrem de hotărât în doamna ministru Grapini, și până la urmă am cedat apropo de sensibilitate. Realmente, de multe ori mai spun că doamna Grapini nu este ministrul guvernului, ci este ministrul dumneavoastră în guvern; vocea poporului IMM-urilor. Vreau, de asemenea, să vă spun că am vrut să particip pentru că, de obicei, vă fac o mare nedreptate. Mă văd în fiecare zi cu cel puțin două-trei mari companii, particip la inaugurări, la extensii de investiții. E adevărat că merg pe principiul cu dimensiunea, dacă sunt 300 de noi locuri de muncă, dacă sunt câteva zeci de milioane de euro, investiția; nu înseamnă că nu apreciez în continuare, și cred că, și pentru IMM-uri este important să avem companii mari, puternice, însă, de obicei vă fac această nedreptate, că merg și mă întâlnesc cu companiile foarte mari și măcar cu această ocazie vroiam, totuși, să vă spun că știu cât de important este sectorul IMM-urilor și nu cunosc nicio economie cu potențial pozitiv care să se bazeze doar pe mari companii.

Cred că există un raport, o balanță între cele două categorii economice, de care România are foarte mare nevoie. În al treilea rând, mă gândeam că ar trebui să încep cu o glumă amară, dar sper, totuși, să vedeți partea plăcută din ea, să spun că vreau să vă felicit că, în ciuda eforturilor guvernelor, încă mai supraviețuiți. Sunteți extrem de rezistenți și toate guvernele din ultimul timp, nu mai vorbesc, repet, cred că au făcut, sigur, fără voie, nu cu voie, toate eforturile, ca dumneavoastră să nu mai existați; când văd aceste cifre, că au rezistat companii, unele chiar s-au dezvoltat, este un semn bun; nu înseamnă că pornim ca înainte de '89, adică mai mergem, mai puteți rezista la niște taxe și impozite și controale. Sunt două idei importante, pe care voiam, totuși, să vi le spun și pentru care mă pregătisem, mi-a părut bine că le-am văzut și în prezentarea dumneavoastră, pentru că, într-un fel, asta înseamnă că ating lucrurile importante. Cred că problema numărul unu a României și a Europei, dar, acum, vorbim de România, să încercăm să ne ocupăm de noi întâi, pentru dezvoltarea actuală a economiei, este lipsa creditului. Cea mai mare problemă. Am căzut dintr-o extremă, într-alta: dacă până în 2008 - nu doar în România, peste tot, America, Europa - creditele se dădeau la oricine și oricum, după criza financiară am căzut în extrema cealaltă, în care cel mai greu lucru din lume este să vă dea cineva un credit.

Și cel mai rapid lucru pe care-l face banca este să vină să vă execute. Băncile s-au transformat în agenții imobiliare, în agenții de vânzări de autoturisme, de active ale dumneavoastră. Când vă duceți, însă, să cereți un credit, situația este cumplită. Evident că nu putem influența în mod direct. Și aici este o problemă specifică României, faptul că nu mai avem o bancă românească mare, Eximbank-ul, atât cât poate, susține pe zona de exporturi; CEC-ul... tot aștept să-l văd, că este o bancă românească și că sprijină micile întreprinderi românești. N-aș vrea ca CEC-ul să fie tot o bancă ca toate celelalte. Dar, mă rog, asta-i o problemă de politică bancară.

Ceea ce poate să facă Guvernul - și aici ajung la problema din zilele acestea - poate să încerce, pe cât posibil, să nu vă concureze pe dumneavoastră, pe piața creditului și toate remisiunile din acest an, pe care am încercat să le facem, de titluri de stat și împrumuturi, le-am dus spre piața externă, ca să nu vă facem o concurență neloială. Banca, între Guvern și dumneavoastră, preferă să dea bani Guvernului. Sunt siguri banii, acum este și stabil, este cel mai simplu lucru: se întâlnesc cu trei oameni de la finanțe și au rezolvat problema. Cred că este o concurență neloială, care, pur și simplu, vă distruge și, atunci, politica Guvernului este de a încerca să ieșim pe piețe externe și de a lăsa cât mai mult, din lichiditatea națională, pentru dumneavoastră. Lucrul acesta nu putem să-l facem dacă n-avem un acord cu FMI-ul și cu Comisia Europeană, pentru că ei sunt cei care ne dau certificatul.

Da, Guvernul României poate să meargă, să se împrumute la costuri cât mai mici. De asemenea, având un acord cu instituțiile internaționale, putem să aducem în țară, nu doar să vă lăsăm pe dumneavoastră să accesați mai ușor rezervele băncilor comerciale, putem să aducem în țară alte instituții internaționale, mă refer în special la Banca Mondială, BEI și BERD, pentru a folosi pentru Guvern aceste resurse, pe care, pe de o parte, nu le luăm de la băncile comerciale din țară, pe de altă parte, le folosim la lucrările publice, autoritățile publice centrale și locale care, inevitabil, merg mai departe către dumneavoastră. Mai este un al treilea lucru în acordurile noastre cu instituțiile internaționale, acea consecvență în a cere reducerea arieratelor. Cred că reducerea arieratelor nu este doar un obiectiv că mi-l cere FMI; cred că, de fapt, în felul acesta nu vă bag pe dumneavoastră în faliment. Iar cei care aveți de luat bani de la primării, de la Consilii județene, de la ministere, de la autorități, marea problemă cu arieratele, repet, nu e că îndeplinesc sau nu criteriul, ci marea problemă este că în spatele arieratului se află de fapt o companie ca dumneavoastră, de obicei, care așteaptă să ia banii la instituția pentru care a prestat servicii sau a efectuat lucrarea, se împrumută cu greu la bancă, ca să plătească salarii sau dări la stat, după care așteaptă cinci luni, șapte luni, un an, doi ani să-și primească banii înapoi, de la cel pentru care a efectuat lucrarea.

Deci, dacă vreți, în acest subiect, pe care eu îl consider esențial - și fac o paranteză, eu cred că Europa, în ansamblul ei, până nu găsește o soluție la această problemă, vedeți că, în fiecare lună, se mai adoptă o hotărâre privind băncile în Europa și în fiecare lună, nu doar în România, și în Spania, și în Italia, și în Franța, dacă vreți, iei un credit din ce în ce mai greu, motiv pentru care fiecare în fiecare lună Europa scade.

Nu ai cum să faci o dezvoltare economică cu banii din buzunar. Mă îndoiesc că sunteți, reprezentanții IMM-urilor, atât de bogați, încât vă puteți permite să finanțați la nesfârșit propria afacere. De aia există bănci, ca să finanțezi afaceri de succes; e adevărat, nu doar boomuri imobiliare și titluri de stat, ci, dincolo, repet, de această problemă la nivel european, dacă în România reușim, guvernul, să nu se împrumute din acea anvelopă care există pentru România și dacă guvernul aduce bani de la instituțiile financiare, cred că este un succes pentru dumneavoastră. Aici, un pasaj special pentru fondurile europene. Cred că a fost cea mai mare tragedie a României din ultimii 7 ani, mai rea decât orice alt lucru care ni s-a întâmplat în timpul crizei, faptul că anul trecut, la 6 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, aveam 7% din 20 de miliarde de euro absorbiți, a fost un dezastru.

Faptul că am reușit să ajungem, astăzi, domnul ministru Teodorovici mă informează zilnic, am ajuns la 21% nu e un mare succes; suntem încă de foarte departe de ultimul loc, care este Bulgaria, dacă nu mă înșel, pe la vreo 30%. Deci suntem încă foarte departe de ceea ce am putea face. Practic, doar ceea ce am reușit, să zic, cel mai important lucru a fost faptul că, împrumutând din Trezorerie, am reușit să facem plăți pentru foarte multe dintre programe. Coșmarul cu POSDRU, coșmarul până am reușit să ..., al dumneavoastră, în primul rând, pentru că v-ați împrumutat, ați accesat banii și ați intrat în faliment așteptând banii; al nostru, că nu reușeam să-l deblocăm - la momentul la care am reușit, cu niște eforturi uriașe făcute de miniștrii, de cei de la Autoritatea de Management, de toată lumea; faptul că avansăm banii din Trezorerie, pentru a se face plățile, fie că este vorba de conturi, fie că e vorba de mediu, de /.../, de toate celelalte, lucrul acesta ușor, ușor trebuie să se simtă pentru că banii ajung, până la urmă, la dumneavoastră. Sigur că beneficiar e o autoritate publică sau un sindicat, o universitate sau..., însă mai departe ei trebuie să lucreze cu cineva.

În acest context, în urma presiunilor teribile ale doamnei Grapini, am mai luat o decizie riscantă, sper totuși să fie bună. Știți foarte bine că facem plățile la POS CCE, deși POS CCE este încă suspendat, sper în septembrie-octombrie să-l deblocăm, însă e un risc pe care mi l-am asumat; Ministerul de Finanțe a fost foarte trist mult timp din această cauză. Dar eu pot să-mi imaginez, nu doar din ce-mi spune doamna ministru Grapini, din ce îmi spun toți cei pe care-i cunosc și care au un IMM, pot să-mi imaginez ce înseamnă pentru dumneavoastră să vă spun: 'Da, ați accesat programul, ați făcut lucrările, dar nu vă dăm banii. Treceți-le acolo, nu știu, peste un an, doi, cinci, șapte, când ne-om hotărî noi sau Ministerul de Finanțe să vi-i dea'. Așa încât, ca să închei acest subiect, dacă reușim, prin politic, e adevărat macroeconomice, că noi, la Palatul Victoria, vedem așa, în mare, dar reușim să mai vedem și partea mică, importantă, dar dacă reușim să facem acest lucru, să vă ajutăm, să nu vă mai concurăm în ceea ce privește accesul la credite, să aducem bani mai ieftini în țară și să ajungem cu plățile cât mai aproape de momentul la care se face decontarea, cred că pentru IMM-uri lucrul acesta este oxigenul de care aveați nevoie.

Al doilea subiect, și ultimul pe care îl abordez astăzi, este faptul că, evident, nu am înțeles niciodată și, acum, uite, am ajuns prim-ministru ca să pot eu să schimb, dacă tot nu am înțeles, de ce, în România, firma care plătește impozit este cea mai controlată, și de ce firma care, vorba românului, el e fraier și își declară veniturile, pe aia ne ducem să-i mai luăm ceva, și la aia vine și Garda Financiară, vine și Administrația Financiară, și încă 7 mii, nu mai vorbesc de câte alte instituții, motiv pentru care, când am pornit am pornit la restructurarea ANAF-ului, eu am pornit tocmai de la această idee, a unui om care nu a lucrat la Finanțe - pentru că dacă îi întreb pe cei de la Finanțe, nu se poate schimba niciodată nimic - și care încearcă să trăiască în viața reală; și, am spus: noua Direcție Anti Fraudă - s-a desființat Garda Financiară, s-a desființat Controlul Vamal - să aibă două obiective. În primul rând, să nu mai meargă la fiecare firmă și la fiecare societate, și la fiecare chioșc și la fiecare microîntreprindere, ci să meargă acolo unde avem într-adevăr evaziune fiscală: alcool, tutun, petrol, fructe-legume. Să le rezolvăm pe astea patru, după aia mai mergem să mai vedem dacă dumneavoastră ați declarat sau ați făcut documentele exact cum vrea un inspector de la Gardă. Eu cred că ăsta este rolul unei Direcții Antifraudă, nu să fugărească fiecare mică întreprindere, ci să vadă pe unde pierdem miliarde de lei, de euro; evaluările sunt diferite.

În al treilea rând, vreau să cred că, prin administrațiile financiare, acel control financiar se face o dată la doi ani sau, cum este, la trei ani. Aș vrea să văd societățile, cea mai mare parte a societăților din România - vorbesc de cele cinstite, de cele care lucrează conform legii, realmente că sunt controlate o dată la trei ani, nu o dată la trei luni, o dată la trei săptămâni sau o dată la trei zile, pentru că, în acest fel e imposibil, pe de o parte, să-ți desfășori o activitatea normală. Și mai e ceva, dacă tu plătești toate taxele și celălalt nu le plătește sau la el nu vine niciodată vreun control, evident că nu aveți cum să rezistați pe piață. E un obiectiv.... nouă din zece oameni mi-au spus că nu o să reușesc să schimb eu ceva ce funcționează de 23 de ani în același fel în România. Dați-mi voie să îmi propun obiective chiar greu de realizat, pentru că, dacă nu le facem acum, e clar că nu o să le facem, în următorii 20 sau 30 de ani.

Astea sunt cele două lucruri pe care eu vroiam să vi le spun cu această ocazie. E un lucru final - evident, ca toți politicienii, uneori mă supăr pe toată lumea în loc să mă supăr pe cine mă supăr. Ieri am zis că, dacă citești presa din România, nu mai faci nici o investiție - am greșit, îmi pare rău, nu trebuia să zic 'toată presa', trebuia să spun la cine mă refer și să spun că mă refer – nu dau nume - la un ziar, la un ziar financiar, care.... și o să vă explic de ce. Stați un pic, că nu mă supăr niciodată ca văcarul pe sat. Am avut conferința de presă comună cu primul ministru al Franței, domnul Ayrault, la Palatul Victoria, și, la final, am luat întrebări de la presă. Prima întrebare, din partea unei domnișoare, prezentabilă, jurnalist român, nu a fost către mine, a fost către primul ministru al Franței: "Nu sunteți supărat, domnule prim-ministru, de faptul că aveți balanță comercială negativă cu România și nu faceți ceva în acest sens? "Primul ministru francez s-a uitat destul de uimit la mine și a spus: "Da, da, e din România, nu e din Franța, doamna care vă întreabă", adică era nemulțumirea că de ce avem noi balanță comercială pozitivă cu Franța și de ce primul ministru al Franței nu face ceva să ne reducă exporturile. Din fericire, primul ministru al Franței e un om inteligent, a înțeles, și mi-a zis direct că nu e din Franța, că dacă era din Franța domnișoara care m-a întrebat, probabil că aveam vreo dificultate să explic francezilor de ce cu România am o balanță comercială negativă.

Vreau doar să spun un singur lucru, și îmi cer scuze chiar și domnișoarei care a pus întrebarea, e foarte important, este esențială imaginea pe care noi o dăm despre noi. Vreau să vă spun că nu am auzit niciodată România, de la români, vorbe atât de frumoase despre România cum aud de la străini, cum aud de la cei care au companii și care investesc în România și care îmi spun :"Ne simțim foarte bine în România, vrem să investim în continuare", cum aud de la alți oameni. Aș vrea să cred că cea mai mare schimbare pe care o facem este să, uite, cum spuneați, 50% din firme cred că vor fi la fel, 40% se vor dezvolta. Nu se poate face nimic nici măcar în economie fără încredere și mi-aș dori foarte mult, în efort colectiv, să vorbim mai.... Nu înseamnă că nu spunem lucrurile rele, că nu vorbim de birocrație, de corupție, de toate celelalte rele pe care nu le-am inventat noi, le avem într-o măsură mai mică sau mai mare, dar eu, personal, eu cred că după câțiva ani foarte răi, trebuie, inevitabil, să vină câțiva ani foarte buni. Depinde de noi dacă reușim să valorificăm sau dacă ne mulțumim, în tradiția mioritică, să așteptăm să ne întâmple nenorocirea și eventual să-i chemăm noi pe cei doi ciobani, 'omorâți-ne mai repede, să nu ne chinuim'. Mulțumesc mult de invitație și sper totuși că părerile mele au fost optimiste.

***

Declarații de presă susținute de premierul Victor Ponta după participarea la evenimentul de lansare a versiunii în limba română a ediției a XI-a a Cartei Albe a IMM-urilor din România

Reporter: Ați vorbit cu președintele în legătură cu numirea d-lui Silaghi?

Victor Ponta: Nu. Nu încă, o să vorbesc cu dl. președinte.

Reporter: Când trimiteți?

Victor Ponta: După ce am o discuție cu domnia sa.

Reporter: Așteptați un răspuns în acest sens, mâine, cel târziu?

Victor Ponta: Da. Probabil până luni trebuie să știm foarte clar.

Reporter: D-le prim ministru, vânzările RA-APPS s-au dovedit un eșec. Deja s-a trecut la faza de negocieri directe, unde totul este lipsit de transparență, nu se va ști prețul, cine poate participa. Cum comentați acest lucru?

Victor Ponta: Nu cred că este nimic netransparent. Poate participa absolut toată lumea. O să aveți acces la toate datele. Evaluările care erau făcute, dacă nu mă înșel, în perioada de boom imobiliar, s-au dovedit nerealiste și, atunci, conform legii, mergem pe acea scădere, 10%, dacă se prezintă; însă, din ultimele informări...

Reporter: S-a trecut deja de această etapă!

Victor Ponta: De acord. Deci aveți acces la absolut toate datele. Ideea este ca RA-APPS-ul să nu mai rămână un agent imobiliar, ci, la prețurile pieței actuale, nu la cele din 2008, să putem înstrăina cât mai multe dintre imobile. Fondurile rezultate, după cum știți, 50% merge la bugetul de stat și 50% rămân pentru întreținerea clădirilor instituțiilor publice.

Reporter: De ce nu faceți publică o nouă listă cu cei care stau în locuințe.

Victor Ponta: ...facem public tot ceea ce doriți dvs!

Reporter: Am trimis o solicitare și nu am primit niciun răspuns.

Victor Ponta: Îmi cer mii de scuze, nu știu. De la mine, nu aveați cum să ...

Reporter: La Guvern mă refer!

Victor Ponta: O să mă interesez și o să vă răspund!

Reporter: Cum se explică, totuși, insuccesul? O dată, de două ori, de trei ori?

Victor Ponta: Dintr-un motiv foarte simplu. Evaluările erau făcute, repet, la nivelul pieței imobiliare din urmă cu câțiva ani și, după cum știți foarte bine, în acest moment, piața imobiliară a revenit la un nivel de normalitate.

Reporter: Dar și anunțurile sunt făcute doar cu 15 zile /.../

Victor Ponta: Vreau să vă rog mult de tot să nu-mi puneți întrebări despre un subiect pe care nu-l stăpânesc eu în detaliu. Vă garantez că voi cere secretarului general și șefului RAPPS-ului să vă pună la dispoziție toate datele de care aveți nevoie.

Reporter: Deputatul PSD Sebastian Ghiță vrea să depună o inițiativă legislativă, astfel încât să fie interceptate și cartelele preplătite, de serviciile secrete.

Victor Ponta: Interceptate?

Reporter: Da, să fie interceptate. Fiecare om să se ducă să dea CNP-ul, după care ulterior dacă există mandat...

Victor Ponta: Nu interceptate, înregistrate vă referiți! În sensul că, da, este o decizie adoptată în luna august anul trecut de către CSAT și de atunci am progresat în ceea ce privește procedurile de implementare, pentru că, în acest moment, sunt peste 10 milioane de cartele preplătite și evident că nu poți să retroactivezi, însă este o decizie, repet, din luna august a anului trecut adoptată de CSAT. /…/ Nu doar că o susțin, repet, eram în CSAT, dacă nu mă înșel era în perioada mandatului interimar al d-lui Antonescu. Domnia sa era președinte interimar. Eu eram prim-ministru. Erau toți miniștrii acolo și a avut loc, a fost adoptată această decizie imediat după atentatul din Bulgaria. Acolo, în Bulgaria, atentatorii au folosit cartele preplătite; nu pot să vă dau mai multe date, dar pot să vă asigur că există această decizie, din luna august. La partea de implementare, repet, ținând cont de faptul că sunt peste 10 milioane deja în folosință, mai avem de lucru.

Reporter: Ați rămas dator cu o întrebare, d-le prim-ministru.

Victor Ponta: Poate cu un răspuns v-am rămas dator, că întrebări prefer să nu ...

Reporter: Vor mai participa firmele off-shore la licitații guvernamentale? Deci cele care au sedii în diverse off-shore-uri.

Victor Ponta: Toate licitațiile se desfășoară în baza Ordonanței de Urgență 34, care este certificată de către Comisia Europeană, și respectăm toate regulile europene în acest sens.

Reporter: Și sunt incluse și firmele off-shore, în asta?

Victor Ponta: Repet, o să rog ANRMAP-ul să vă răspundă la toate întrebările dvs. Știu un singur lucru, că legislația românească a fost certificată de mai multe ori de către Comisia Europeană.

Reporter: Dacă dl. președinte îl refuză pe dl Silaghi, aveți o a doua variantă de backup, de rezervă? PNL v-a propus o variantă de rezervă?

Victor Ponta: Nu. Nu mi-a propus o variantă de rezervă pentru că nu era cazul. O să discutăm dacă va fi cazul!

Reporter: A apărut scrisoarea de intenție pe site-ul FMI-ului, în care se arată că nu au fost îndeplinite toate punctele și că Guvernul a cerut într-adevăr derogări.

Victor Ponta: Nu am cerut nicio derogare. În continuare eu am vorbit despre prior-action-uri pe toate le-am îndeplinit. Acum, fiecare citește ce vrea, dar, atâta timp cât nu stăpânim sau nu folosim aceiași termeni, este greu să ne înțelegem. Noi am avut prior-action-uri pe care le-am îndeplinit, pe toate. Celelalte, dacă vă uitați, nu reprezintă indicatori ai Guvernului.

Reporter: Este un paragraf în acea scrisoare în care se scrie că guvernul cere FMI-ului derogări datorate sau cauzate de întârzieri ...

Victor Ponta: Scrisoarea de intenție semnată de ministrul de finanțe și guvernatorul BNR se referă la parametri. Eu repet, prior-action-urile care au fost reducerea arieratelor, privatizarea CFR Marfă, listarea Transgaz, le-am îndeplinit; altfel, nu se închidea cu bine acordul.

Reporter: Listarea Nuclearelectrica este în grafic?

Victor Ponta: Din punctul meu vedere, da.

Reporter: Urmează să primim un raport preliminar MCV?

Victor Ponta: Nu știu despre așa ceva.

Reporter: Deci, până la urmă, așteptați un telefon de la președinte? Nu neapărat să vă întâlniți din nou să discutați despre numirea la Transporturi.

Victor Ponta: Nu, o să-l caut eu pe președinte.

Emitent:

Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data:

18.07.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Alexandru Moise