Zona euro a ieșit din cea mai lungă recesiune de după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu Germania și, surpriză, Franța, cele mai mari economii și totodată cele mai importante piețe pentru produsele românești, revenindu-și puternic în al doilea trimestru. Vești bune au venit și din Italia, de asemenea o destinație de top pentru exporturile României, unde scăderea a încetinit substanțial.Vești mai puțin bune vin însă de la țările vecine. Unul dintre cele mai așteptate seturi de date statistice din ultimii ani arată că economia Bulgariei a scăzut după un avans marginal, dar constant, în cele patru trimestre anterioare, iar cea a Ungariei a încetinit abrupt după o cursă extrem de fluctuantă în ultimul an. Cele două state sunt în topul primilor zece parteneri la export ai României.
Germania și Franța, cu motoarele de creștere turate
Economia Germaniei, cea mai mare din Uniunea Europeană, a demonstrat încă o dată că este cel mai puternic motor de creștere al regiunii, înregistrând un avans de 0,7% în cel de-al doilea trimestru, față de cele trei luni anterioare, când a stagnat, scrie The Wall Street Journal. Remarcabil este că progresul s-a datorat în cea mai mare parte cererii interne, în condițiile în care atât consumul privat cât și cheltuielile publice au fost mai mari în comparație cu primul trimestru. ãȘi investițiile și-au revenit remarcabil, datorită, în parte, efectelor pozitive care au urmat vremii neobișnuit de reci“, se arată în raportul biroului de statistică. Comerțul net a contribuit și el la creștere, exporturile, încă slabe, avansând mai rapid decât importurile.
Modelul economic tradițional german se bazează mai ales pe exporturi și de aceea cele mai recente date sugerează că economia germană se adaptează crizei din zona euro.
ãPrivind la datele germane pentru mai, iunie și iulie, observi o îmbunătățire progresivă în toate sectoarele economice. Producție industrială mai puternică, exporturi mai solide, dar, vital pentru economia germană este trendul ascendent din ultimele luni al consumului intern“, a explicat pentru CNBC Bob Parker, analist al Credit Suisse.
În timp ce progresul economiei germane a fost anticipat de analiști, cel al Franței a venit ca o surpriză bună, care îi va prinde cu siguranță bine președintelui Francois Hollande. El a fost întâmpinat cu scepticism luna trecută de presa franceză când a anunțat că economia, a doua ca mărime din UE, a revenit pe creștere. PIB-ul a urcat cu 0,5%, ritm ãamețitor“ în comparație cu scăderile de 0,2% din cele două trimestre anterioare. Cheltuielile populației, care reprezintă mai mult de jumătate din economie, au avansat cu 0,4% în al doilea trimestru, în timp ce cheltuielile publice sunt cu 0,5% mai mari. În total, cererea internă a contribuit cu 0,3 puncte procentuale la PIB, iar companiile, prin reîntregirea stocurilor, cu 0,2 puncte procentuale.
Italia s-a apropiat mult de ieșirea din recesiune
La periferia zonei euro, în sud, economia Italiei nu a reușit să iasă din recesiune, dar și-a încetinit declinul de la 0,6% în primul trimestru la 0,2%. Însă evoluția producției industriale este încurajatoare, iar ministerul muncii vede PIB-ul începând să crească spre sfârșitul acestui an., notează Deutsche Welle.
Pe ansamblu, economia zonei euro a încheiat în al doilea trimestru, cu un avans de 0,3%, o perioadă de 18 luni de scădere. Însă mulți analiști avertizează că revenirea este doar una ciclică, și nu structurală, adică una care să reziste în timp. ãDovezile sunt prea slabe pentru a crede că va urma o creștere sustenabilă“, consideră economiștii de la Morgan Stanley. PIB-ul uniunii monetare este cu 1,2% sub maximul din 2011 și cu 3% sub cel din 2008, adică de dinaintea crizei.
Vulnerabilitatea revenirii este exacerbată de faptul că băncile, care au primit mii de miliarde de euro de la BCE pentru a nu intra într-o criză de lichiditate, nu creditează economia reală. Banii împrumutați băncilor nu ajung la cetățeanul de rând. De asemenea, riscurile politice încă planează asupra piețelor. Franța, Portugalia, Grecia, Spania și Italia au în continuare guverne expuse la presiunile interne și externe. Franța a rămas o economie necompetitivă în raport cu Germania și se confruntă cu un șomaj record.
Și calde, și reci, de la vecini
În Est, Polonia, cea mai mare economie a regiunii, a temperat, dacă nu șters, temerile că se apropie de prima recesiune din ultimii 20 de ani cu o accelerare a creșterii alimentată de exporturi la 0,5%, de la minimul ultimilor patru ani. Pentru această țară iunie a fost cea de-a treia lună consecutivă cu surplus comercial, situație întâlnită pentru prima dată după 2000, scrie Bloomberg.
ãRezultatele confirmă că economia a ajuns în sfârșit pe rampa de lansare. Pe de o parte consumul își revine, datorită sfârșitului cilului de economisire, îmbunătățirii venitului real și dobânzilor aflate la niveluri reduse record. Pe de altă parte, chinurile zonei euro par să fi luat sfârșit“, se arată într-o analiză a BRE Bank.
De asemenea, economia Cehiei a încheiat o perioadă de șase trimestre de declin. Însă Ungaria a încetinit substanțial, în parte datorită performaței ãneutre“ a producției industriale, care a contrabalansat impactul pozitiv al agriculturii și construcțiilor. Bulgaria, considerată cea mai săracă economie din UE, s-a contractat, cu 0,1%, pentru prima dată după 2009.
Liniște În Germania, ape tulburi În Polonia și Ungaria
Angela Merkel, în ajunul campaniei electorale: Creșterile de taxe sunt „otravă” pentru economie
Coincidență sau nu, publicarea informațiilor macroeconomice privind Germania și Uniunea Europeană a venit odată cu lansarea campaniei electorale a cancelarului german Angela Merkel. Iar cel mai puternic politician al Europei a făcut o demonstrație de forță în ajunul debutului, catalogând drept „otravă” majorările de taxe propuse de principalul contracandidat, social-democratul Peer Steinbrueck, scrie Bloomberg. După o vacanță de două săptămâni, Merkel s-a îmbarcat ieri într-un tur în care va ține aproape 60 de discursuri în tot atâtea orașe. Cu mai puțin de șase săptămâni până la alegerile din 22 septembrie, cancelarul încearcă să-și apere avansul față de opoziție, care nu reușește să recupereze teren cu toate că Steinbrueck și-a întețit atacurile politice. De asemenea, Merkel a oferit cea mai explicită dezmințire a informațiilor apărute în presă cum că nu va duce până la capăt cel de-al treilea mandat de cancelar.
„Oamenii care au scris asta nu m-au întrebat și pe mine”, a spus ea, făcând referire la un articol publicat pe 7 august de revista Stern în care se sugerează că Merkel ar renunța la conducerea guvernului în 2016 dacă va fi realeasă.
Creștin-democrații cancelarului au în sondajele de opinie un avans de 13 puncte procentuale în fața social-democraților. Steinbrueck mizează mult pe alegătorii nedeciși apelând la mesajul partidului său pentru justiție socială.
Cu orice manevră anticriză pusă în așteptare până după alegeri, Merkel a respins ideea unor ajutoare fiannciare suplimentare acordate Greciei. În schimb, ea a indicat spre „elementele pozitive” în contextul în care economia zonei euro își revine din recesiune.
„Trebuie să dăm Geciei mai mult timp pentru ca lucrurile să progreseze”, a spus ea. De asemenea, cancelarul a apărat angajamentul Germaniei față de solidaritatea europeană. Cu toate acestea, a spus ea, un al treilea guvern Merkel va urma aceleași soluții anticriză ca până acum.
Comisia Europeană a suspendat plățile către Ungaria în cazul a trei fonduri europene
Comisia Europeană (CE) a suspendat plățile către Ungaria aferente Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului de Coeziune și Fondului Social European, prin care UE finanțează obiectivele strategice ale politicii de ocupare a forței de muncă, potrivit unei surse apropiate deciziilor de la Bruxelles, citată de agenția de stat MTI.
UE ar fi suspendat temporar finanțarea a opt programe operaționale după ce o anchetă a CE a scos la lumină „deficiențe majore” în controlul și auditarea programelor, a explicat sursa. Aceasta nu a putut spune la cât se ridică sumele suspendate și nici cât ar putea pierde Ungaria deoarece nu respectă regulile Uniunii. Oficialul a precizat însă că articolele din presa locală și internațională care sugerează că Ungaria ar putea pierde fonduri europene de 2,7 miliarde euro sunt exagerate, suma în pericol nefiind nici măcar aproape de această cifră.
În caz de suspendare, de obicei CE cere statelor membre să găsească soluții problemelor, apoi evaluează măsurile propuse și face recomandări, spre exemplu cât ar trebui reținut din subvențiile nejustificate.
Guvernul polonez are tot mai puțini susținători
Aproape trei sferturi dintre alegătorii polonezi spun că sunt nemulțumiți de rezultatele guvernului condus de Donald Tusk, în timp ce doar 18% dintre ei aprobă politicile executivului, scrie The Warsaw Business Journal.
Aproximativ 74% dintre alegători aprobă măsurile luate de guvern și rezultatul acestora, se arată într-un sondaj de opinie realizat de firma de cercetare a pieței TNS Polska. Aproape 8% dintre cei chestionați au spus că nu au nicio părere. Rata de aprobare a rămas la nivelul din iulie, însă numărul celor care nu susțin guvernul a creascut cu două puncte procentuale.
Pentru premier, rata de aprobare este de 19%. Populația are însă o părere mult mai bună despre președintele Bronislaw Komorowski. Rata de aprobare a acestuia este de 48%.
Un al treilea guvern Merkel va urma aceleași soluții anticriză ca până acum, spune puternicul cancelar german.
Premierul Viktor Orban a intrat de multe ori în conflict cu CE în privința măsurilor neortodoxe de relansare economică. Anul acesta CE a scos Ungaria din procedura de deficit excesiv
Sub ghidajul premierului Donald Tusk, Polonia a evitat recesiunea în timpul crizei globale, ceea ce niciun alt stat din UE nu a reușit, și s-a apropiat la nivelul relațiilor economice și diplomatice de Germania, acum cel mai important partener comercial.
0 comments :
Trimiteți un comentariu