Economiștii rămân sceptici după anunțurile că zona euro a ieșit din recesiune: Un semn de creștere e bun, dar nu rezolvă nimic

Revenirea zonei euro pe o creștere economică timidă, confirmată de date Eurostat publicate miercuri, nu schimbă cu nimic problemele fundamentale ale monedei euro, iar eforturile depuse de liderii politici pentru a rezolva aceste probleme dau deja semne de oboseală chiar dacă dificultățile persistă, sunt de părere economiști citați de presa internațională.

Economia din zona euro a crescut cu 0,3% în al doilea trimestru al anului, după 18 luni de contracție, dar a scăzut cu 0,7% raportat la perioada corespunzătoare a anului trecut.  Această creștere a pus capăt celei mai lungi perioade de scădere înregistrate de la înființare, în 1999.

„Datele susțin, din punctul meu de vedere, fundamentele răspunsului nostru în fața crizei: un mix de politici în care construirea unei culturi a stabilității și reformele structurale pentru creștere și locuri de muncă merg mână în mână“, a spus Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri econo­mice, citat de Financial Times.

Factorii determinanți în creșterea Produsului Intern Brut (PIB) la nivelul zonei euro au fost creșterea economică de 0,7% înregistrată de Germania și cea de 0,5% înregistrată de Franța. Un alt element ajutător a fost creșterea economică de 1,1% înregistrată de Portugalia.

Șomajul și datoriile cresc

La nivel regional însă, creșterea ascunde faptul că multe state din zona euro se confruntă în continuare cu scădere economică, iar criza datoriilor este în plină desfășurare. Revenirea economică este prea lentă pentru a rezolva multiplele probleme cu care se confruntă zona euro, probleme printre care se numără datorii și șomaj în creștere, bănci în dificultate și instabilitate politică, scrie The Wall Street Journal.

„Un semn de creștere e întotdeauna ceva bun, dar el nu rezolvă nimic. Marea problemă o constituie loviturile pe care le îndură legitimitatea guvernelor, piața forței de muncă și capacitatea de producție a Europei, diminuată de anularea investițiilor“, a de­clarat pentru cotidianul american Adam Posen, președintele Peterson Institute for International Eco­nomics din Washington. Economia zonei euro este în continuare cu 3% mai redusă decât era la începutul lui 2008, momentul în care criza financiară globală a început să își facă simțite efectele. În multe țări, numărul de companii care intră în insolvență sau dau faliment este mult mai mare decât numărul ce­lor înființate, iar disponibilizările depășesc angajările.

Revenire prea lentă

„Dacă am avea trei sau patru ani de creștere economică anuală de 2% - 3%, atunci probabil am ieși din dificultate, pentru că o creștere puternică poate elimina greșelile trecutului. Nu știu însă de unde ar putea veni o astfel de creștere“, a spus Charles Wyplosz, profesor de economie în cadrul Graduate Institute, Geneva, citat de Wall Street Journal.

O creștere economică anuală de 1,1%, precum cea indicată de cele mai recente date,  este considerată de economiști prea lentă pentru a reduce șomajul, care în prezent a atins nivelul record de 12,1% în zona euro. Productivitatea tinde să se îmbunătățească într-o creștere economică anuală de circa 1% când Europa nu e în recesiune, ceea ce înseamnă că firmele produc mai mult fără a face noi angajări. De obicei e nevoie de o creștere economică mai puternică pentru a stimula noi angajări.

Potrivit lui Wyplosz, dacă șomajul rămâne la niveluri ridicate, această situație va avea impact asupra consumului, a vânzărilor companiilor, a bu­getelor de stat și a calității împrumuturilor bancare.

Analiști intervievați de cotidianul britanic Financial Times au arătat că rezultatele înregistrate de zona euro s-au bazat în mare măsură și pe factori temporari, cum ar fi faptul că piața construcțiilor din Germania și-a revenit puternic după o iarnă grea în care proiectele au fost înghețate.

Factori de creștere temporari

Elga Bartsch, economist-șef la Morgan Stanley, a explicat pentru cotidianul britanic faptul că în Germania creșterea economică va încetini în al treilea trimestru al anului, pe măsură ce cererea locală slabă pentru bunuri de capital va acoperi creșterile înregistrate în consum. Astfel, potrivit lui Bartsch, rezultatele economice înregistrate de Germania ar putea proveni și din faptul că producătorii își refac inventarele, iar o marte parte din producția acestor companii nu a fost vândută încă.

Creșterea economică a zonei euro ar putea semnala ieșirea din recesiune, însă ea este în continuare mai redusă decât creșterile înregistrate de Statele Unite (0,4%), și Japonia și Marea Britanie (câte 0,6%).

Vestea bună, potrivit economiștilor intervievați de Wall Street Journal, este faptul că în sudul Europei prăbușirea economică a încetinit considerabil.

Cu toate acestea, economiile Italiei, Spaniei, Greciei și Portugaliei sunt foarte slăbite, ceea ce se va reflecta în continuare negativ în solvabilitatea guvernelor din aceste țări, pe măsură ce raportul dintre datoria guvernamentală și PIB se înrăutățește, în ciuda tuturor eforturilor de austeritate.

PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 0,3% în trimestrul al doilea față de primele trei luni ale anului, dar a înregistrat o contracție de 0,2% raportat la perioada corespunzătoare a anului trecut.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.08.2013.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andrei Cîrchelan