Norvegienii fac la Tulcea două vapoare pentru gigantul petrolier de stat brazilian Petrobras. Contractul total este de 1,1 mld. dolari

Știrea a fost publicată vineri, 16 august 2013, 01:22 în categoria

Norvegienii fac la Tulcea două vapoare pentru gigantul petrolier de stat brazilian Petrobras. Contractul total este de 1,1 mld. dolari Acționarii norvegieni ai șantierului naval din Tulcea au primit un contract de 1,1 miliarde de dolari al cărui beneficiar final este gigantul petrolier brazilian Petrobras, cu afaceri anuale de 144 miliarde de dolari.

Șantierul Naval Tulcea, cu afaceri de 120 mil. euro și 2.900 de angajați, va construi caroseriile a două nave de construcție offshore, în baza unei comenzi de peste un miliard de dolari primită de compania - mamă, grupul norvegian Vard, de la compania braziliană de stat Petrobras. Navele vor fi folosite pentru a monta infrastructura submarină necesară exploatării de hidrocarburi în mările teritoriale ale Braziliei.

„Contractele reprezintă cea mai mare comandă din istoria Vard, cu o valoare cumulată de aproximativ 1,1 miliarde de dolari“, au precizat reprezentanții companiei norvegiene. Vard este noul nume al companiei STX OSV Holdings. Contrac­tele vizează construirea a patru nave de montare a conductelor submarine. Cele mai mari dintre acestea, care vor fi dotate cu macarale capabile să miște conducte de 650 tone, vor fi construite parțial la Tulcea, după care vor fi armate într-un șantier din Norvegia. Celelalte două barje, cu ca­pa­citatea de a monta conducte de 300 tone, vor fi fabricate integral în Brazilia într-un șantier nou al Vard, folosind în mare măsură piese de pe piața braziliană. Cele patru nave vor fi livrate în perioada 2016-2017.

Comanda primită de către Vard vine din partea DOF Subsea (Norvegia) și Technip (Franța), două companii de explorare și dezvoltare a resurselor offshore care au format un parteneriat pentru lucrări în apele braziliene. Contractele câștigate de asocierea franco-norvegiană de la Petrobras, compania petrolieră națională a Braziliei, au o valoare totală de 3,5 miliarde de dolari și se vor derula pe opt ani.

În România, Vard deține șantierele navale de la Tulcea și Brăila, două dintre cele mai mari cinci companii din industria navală în care lucrează aproape 5.000 de salariați. Comunicatul companiei norvegiene nu menționează valoarea lucrărilor desfășurate la Tulcea, iar reprezentanții diviziilor din România nu au răspuns la solicitările ZF.

În raportul anual al Vard însă, activitățile din Norvegia și România apar împreună când vine vorba despre numărul de comenzi primite de companie.

„Cum șantierele din România se ocupă în general de fabricarea cocilor (scheletul și învelișul navei - n. red.), există un grad mare de depen­dență între acestea și șan­tie­rele de ar­ma­re din Norvegia“, arată ra­portul, menționând că la Tulcea și Brăila sunt con­centrate acti­vi­tă­țile intensive în muncă din pro­cesul de con­struc­ție a navelor. „La fina­lizarea unui fuzelaj cu dotări parțiale, acesta este tractat din Ro­mâ­nia până în Norvegia, proces care durează trei-patru săptămâni“, mai arată sursa citată.

România a avut de-a lungul timpului un cuvânt greu de spus în industria șantierelor navale, doar la Constanța fiind construite peste 450 de nave de mare capacitate. Șantierul din Constanța este controlat în prezent de omul de afaceri român Gheorghe Bosânceanu. În ultimii ani însă, acționarii constructorilor de nave s-au plâns de lipsa comenzilor „grele” din industrie, șantierele fiind angrenate în proiecte de mici dimensiuni sau în reparații de nave. Spre exemplu, Șantierul Naval Constanța fi­na­­lizează în prezent construcția unei maca­rale plutitoare ce va fi livrată companiei ucrai­nene Nibulon, cel mai mare grup agricol din eco­nomia ex-sovietică, iar datele din piață arată că valoarea unor echi­pamente simi­lare va­riază între 1 și 2 mil. dolari.

Industria na­vală ro­mâ­neas­că este afec­tată și de scăde­rea pre­țului ca urmare a cererii mai mici pe plan euro­pean, destinația pen­tru cea mai mare parte din pro­ducție. Cei mai mari jucători au raportat în ultimii ani afaceri și câștiguri în scădere, dar în cazul celor două șantiere Vard din România, proprietarii nor­ve­gieni spun că de-abia fac față comenzilor. Presa a scris recent că șantierul din Tulcea, care este cel mai mare angajator privat din oraș, caută „cu disperare“ încă 1.000 de anga­jați pentru a-și realiza proiectele. Vard Brăila și Tulcea au avut împreună 4.710 de salariați, în medie, anul trecut. Salariul mediu net în industria construcțiilor metalice era în iunie de 1.400 de lei, cu 200 de lei sub media națională.

În mâinile „vikingilor“ de 13 ani

De la privatizarea lor în 2000, șantierele navale de la Brăila și Tulcea au trecut prin mai multe mâini, în general nor­ve­giene, începând cu firmele Scandinor și, respectiv, Aker. Ulterior, grupul Aker a achiziționat Scandinor la nivel mondial, devenind astfel proprietarul ambelor companii locale. În 2008, Aker a fost la rândul său preluat de STX Europe, o divizie a grupului sud-coreean STX. În 2012, confruntându-se cu datorii în creștere, STX Europe a decis să păstreze în portofoliu doar șantierul din Finlanda, iar pe celelalte le-a adunat sub umbrela STX OSV Holdings, vândută grupului italian naval Fincantieri, care a schimbat numele companiei preluate în Vard. Fincantieri este unul dintre cei mai mari pro­du­cători de nave din lume. Grupul este con­trolat, indirect, de Ministerul Economiei și Finanțelor din Italia.

Vard mai deține pe piața locală compania Vard Electro, producător și furnizor de componente electrice și servicii de instalații electrice, Vard Piping Tulcea, producător de țevi, și Vard Accomodation Brăila, care ame­najează spațiile de locuit de pe navele con­strui­te de norvegieni.

La nivel global, compania norvegiană a în­cheiat anul trecut cu venituri de 11,1 miliarde de coroane norvegiene (1,4 miliarde euro), în scă­dere cu 10% față de 2011, și un profit net de 889 de coroane (115 milioane euro), mai redus cu 44% comparativ cu 2011.



Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.08.2013.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Radu Bostan

0 comments :

Trimiteți un comentariu