Un ciclon de criză ia naștere în Asia alimentat de șocurile venite din SUA. Piețele din întreaga lume s-au cutremurat ieri

Bursa de acțiuni din Indonezia s-a scufun­dat lovită de o „furtună perfectă“, rupia in­diană a atins noi cote abisale, iar piețele din în­treaga lume au plutit ieri în derivă împinse de suflul unei reacții în lanț cauzate de te­merile că Rezerva Federală, banca centrală a Statelor Unite, va începe de săptămâna vi­itoare să retragă programul prin care sti­mulează cu lichidități creșterea celei mai mari economii a lumii.

Rupia indoneziană s-a depreciat ieri față de dolar la minimul de după aprilie 2009, iar in­vestitorii renunță la obligațiunile acestei țări emergente împingând randamentele da­to­riilor cu scadența la 10 ani spre cota de 8,5%, cea mai ridicată din ultimii doi ani, scrie Financial Times. Randamentele repre­zin­tă un barometru al costurilor de finan­ța­re. Evoluții asemănătoare au putut fi obser­va­te și la alte țări din Asia de Sud-Est, spre exemplu la Tailanda.

Între timp, India, a treia economie ca mărime din Asia, continuă să se confrunte cu retrageri masive de capital în contextul exo­dului investitorilor de pe piețele valutare emer­gente și riscă să intre în criză din cauza de­pre­cierii monedei. Rupia indiană s-a scu­fundat ieri cu 1,6% în raport cu dolarul la o no­uă cotă record, după un plonjon de 2,3% luni. Traderii spun că declinul a fost tem­perat de o intervenție a băncii centrale pe piața valutară. Yieldurile obligațiunilor in­diene au atins maximele ultimilor cinci ani.

Investitorii au retras 8,4 miliarde de do­lari de la începutul anului din fondurile de investiții valutare de pe piețele emergente.

„Microcosmosul“ India

Rupia indiană și cea indoneziană trag în jos monedele economiilor emer­gen­te, iar va­lu­tele antrenează în cădere bur­sele de acțiuni, a explicat Adrian Mowat, ana­list la JPMorgan. Banca americană a retro­gradat ac­țiunile indiene și a avertizat că aces­tea vor continua să scadă dacă rupia se de­preciază în continuare, scrie The Wall Street Journal.

„India este un microcosmos în sensul că ulti­mele evenimente nu au fost declanșate de factori interni. Deficitul de cont curent și cel bugetar al Indiei au fost foarte mari în ulti­mii doi ani. Moneda a început să sufere doar după ce yieldurile obligațiunilor ame­ri­ca­ne au început să crească, iar robinetul cu bani ieftini a fost închis“, a explicat pentru CNBC Richard Yetsenga, analist la banca australiană ANZ bank.

O parte a problemei Indiei sunt alegerile ge­nerale din luna mai a anului viitor, iar cu ele în colimator guvernul nu vrea să supere alegătorii. „FMI ar prescrie, în mod normal, do­bânzi mai mari pentru temperarea cererii inter­ne și importuri mai mici pentru micșo­ra­rea deficitului de cont curent. Acest tratament este imposibil în contextul alegerilor de anul viitor“, consideră Mowat.

Pradeep Mohinani, analist al băncii nipone Nomura, reproșează guvernului in­dian că nu face nimic pentru îmbunătă­ți­rea productivității, a infrastructurii sau pen­tru atragerea investițiilor directe străine.

În Indonezia, bursa de la Jakarta s-a pră­bușit ieri cu peste 5%, după un declin de 5,6% în ziua anterioară – cea mai mare scă­dere de o zi din ultimii doi ani -, investitorii te­mân­du-se că lărgirea deficitului de cont cu­rent, deprecierea monedei și majorarea dobân­zilor vor frâna creșterea econo­mică. „Vorbim de un mix de mai mulți factori, de o furtună perfectă în care mulți fac­tori negativi își manifestă influența în același timp“, spu­ne Jeff Tan, director la Sinar­mas Asset Manage­ment din Jakarta.

Banca centrală a anun­țat săptămâna trecută că deficitul de cont curent a crescut la nivelul record de 9,8 miliarde de dolari, echivalent cu 4,4% din PIB, în al doilea trimestru. În primul trimestru nivelul a fost de 2,4% din PIB. Inflația a accelerat de la 5,9% în iunie la 8,6% în iulie după ce guvernul a majorat prețurile combustibililor, iar perspectiva creșterii prețurilor a forțat banca centrală să majoreze dobânzile.

Încă două state slab ancorate

Credit Suisse a identificat alte două state asiatice vulnerabile la șocurile valutare, respectiv Malaiezia și Tailanda.

„SUA vor retrage un program istoric de stimulare, ceea ce va crea nervozitate pe piețe. În următoarele două luni, până când se stabilizează randamentele obligațiunilor americane, vom vedea multă volatilitate pe piețele de acțiuni“, a explicat Nader Naeimi, analist la Capital Investors.

Randamentele bonurilor americane de trezorerie cu scadența de zece ani erau ieri cu șase puncte de bază mai mici decât în ziua anterioară, când au crescut cu 5,5 puncte de bază.

Principalele burse europene au deschis ședința de tranzacționare de ieri în scădere cu 1%, după patru zile consecutive de evoluție negativă atât pe Wall Street, cât și în Asia. Indicele global MSCI, care ia în calcul acțiuni cotate pe burse din 45 de țări, a ajuns la cel mai redus nivel din 12 iulie.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.08.2013.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru