Vechile promisiuni neonorate, privatizări și listări revin în scrisoarea de intenție ce urmează să fie transmisă de guvern FMI

Guvernul ar putea majora impozitul pe proprietate pentru persoanele fizice care dețin un apartament pe care îl utilizează în scopuri comerciale, va modifica Codul insolvenței și Codul civil, va lista la bursă pachete minoritare ale companiilor de stat și va realiza o serie de privatizări. De asemenea, va menține deficitul bugetar strâns, va reorganiza ANAF și va grăbi reforma sistemului sanitar, se arată în draftul scrisorii de intenție convenite de guvern cu FMI, în cadrul viitorului acord de tip preventiv de 4 mld. euro, consultat de Ziarul Financiar. La sfârșitul lui iulie, autoritățile române au convenit cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE) un acord preventiv pe doi ani care va totaliza 4 mld. euro, sumă împărțită egal de cele două instituții financiare internaționale, acordul stand-by urmând să fie discutat de board-ul FMI în toamnă.

br Șmso-data-placement:same-cell;Ț

Ce intenționează administrația să schimbe în „dosarul fiscal“

Gabriel Razi

Menținerea unui deficit la pragul de 2,3% din PIB, introducerea din septembrie a TVA-ului de 9% la pâine, reforma din temelii a ANAF prin transformarea celor 221 de birouri existente în opt directorate generale și susținerea echipelor de control prin dizolvarea Gărzii Financiare și înglobarea în ANAF a celor 1.500 de angajați ai instituției – acestea sunt câteva dintre obligațiile pe care guvernul și le asumă în fața FMI, conform unui draft al scrisorii de intenție, văzut de ZF.

Principalele angajamente luate de guvern:

Deficit de 2,3% din PIB

:  este menținută estimarea de deficit de 2,3% din PIB.  În prima pare a anului deficitul a ajuns la 1,1% din PIB, în linie cu proiecțiile inițiale, dar veniturile au fost sub așeptări din cauza pierderilor din sistemul bancar, pe fondul scăderii importurilor, dar și ca urmare a creșterii cererilor de rambusare de TVA pentru exporturi.

TVA de 9% la pâine

: guvernul își asumă introducerea TVA-ului redus de 9% la pâine începând cu data de 1 septembrie, iar scăderile de încasări urmează să fie contrabalansate prin creșterea fiscalității la bunuri de lux.

Birouri de audit pentru bogați

: autoritățile anunță că au finalizat 30 de birouri de audit pentru persoanele fizice cu venituri ridicate și că au relansat o campanie de notificare privind riscurile neînregistrării veniturilor din străinătate.

Legea unică a salarizării

: guvernul anunță că va face pași pentru a implementa legea unică a salarizării în perioada actualului exercițiu financiar, dar și că nu va introduce stimulente financiare pentru angajații ANAF sau pentru alți angajați din vreuna din agențiile statului.

Reforma la ANAF

: cele 221 de birouri ale ANAF urmează să fie înglobate în opt directorate regionale până în luna octombrie a acestui an, iar alte 47 de birouri locale urmează să își deschidă ușile până în 2015. Pentru a combate frauda, 2.800 de angajați ai instituției urmează să facă trecerea din pozițiile de suport în cele de prevenire și inspecție. Garda Financiară urmează să dispară, iar cei 1.500 de angajați ai instituției urmează să fie la dispoziția ANAF.

Birou fiscal unic

: autoritățile anunță că au intenția de a crește calitatea serviciilor fiscale pentru contribuabili prin intro­ducerea unui birou de tipul one-stop-shop.

Bază de date unică cu plățile făcute la buget

:  guvernul are intenția de introduce o bază de date unică cu plățile făcute la buget care va permite analiza datelor privind taxele și contribuțiile, dar și informații asupra proprietăților.

Plan pe termen mediu privind impactul fiscal al proiectelor pe fonduri UE

: guvernul își asumă în fața FMI ca la jumătatea lunii octombrie să identifice implicațiile de ordin fiscal ale pro­iectelor pe fonduri europene. Pentru a reduce timpul de rambursare a facturilor pe bani de la UE, Guvernul intenționează să limiteze împ­ru­muturile pentru proiecte la pragul de 1,5 miliarde de lei.

Noi reguli pentru taxarea proprie­tăților

: până la finalizarea bugetului pentru anul viitor, guvernul are intenția de a revizui sistemul de taxare al proprietăților imobiliare, iar nivelul impozitului ar urma să varieze în funcție de modul de folosință și nu de forma de proprietate.

Denunțarea colectivă a clauzelor abuzive nu se va aplica în cazul contractelor deja încheiate

Anelis Baciu

Deciziile judecătorilor în cadrul proceselor colective privind clauzele abuzive din contractele de credit de re­tail nu vor avea efecte retroactive, urmând să se aplice numai în cazul contractelor încheiate după intrarea în vigoare a legislației în domeniu, potrivit scrisorii de intenție adresate de guvern FMI în cadrul acordului de tip preventiv de 4 mld. euro care urmează să fie încheiat.

„Disciplina creditării este un factor decisiv în menținerea stabilității finan­ciare, de aceea vom lua toate măsurile necesare pentru a împiedica adoptarea oricărei inițiative legislative care ar putea să submineze ordinea în domeniul creditării“, se arată în scrisoarea Executivului.

Posibilitatea denunțării clauzelor abuzive din contractele de credit de către Autoritatea de Protecție a Consumatorilor ar trebui să se aplice începând din luna octombrie a acestui an, după ce adoptarea unei astfel de măsuri a fost amânată de deputați pentru a două oară.

Astfel, toate contractele de creditare care au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a deciziei, prognozată la începutul lui octombrie, vor fi exceptate de la regulă, iar bancherii nu vor fi obligați să înapoieze comisioanele percepute în mod abuziv. Contractele semnate după adoptarea legislației vor intra însă sub incidența restituirii.

„Absența efectului retroactiv face referire numai la denunțarea clauzelor abuzive de către Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorilor (ANPC) sau alte asociații de acest tip. Acest lucru însemnă că în cazul proceselor declanșate direct de către consumatori se pot obține efecte retroactive. Legea nu poate avea decât efecte pentru viitor, însă clauzele abuzive odată constatate sunt considerate fără efect încă de la încheierea contractului. Practic vorbim de sume pe care banca nu era în­dreptățită să le primească, deci care trebuie să facă obiectul restituirii“, comentează avocatul Gheorghe Piperea.

Radu Ghețea, președintele Aso­ciației Române a Băncilor (ARB) nu au comentat pe marginea subiectului, iar Florin Dănescu, președintele executiv al ARB nu a putut fi contactat până la închiderea ediției.

ARB a făcut lobby pentru mo­dificarea prevederilor din codul Fiscal și au solicitatca aceste litigii să fie judecate de către instanțe superioare. Posibi­litatea denunțării colective a contrac­telor ar fi trebui să fie adoptată în iulie, însă amânarea a intervenit la cererea expresă a FMI. Fondul a motivat soli­citarea pe baza inexistenței unui studiu de impact asupra sectorului bancar. Totodată, reprezentanții FMI au atras atenția asupra efectelor negative pe care denun­țarea în instanță a clauzelor abuzive și eliminarea acestora din toate contractele de credit le-ar putea avea asupra stabilității sectorului financiar.

BNR a fost de acord să întoc­mească un studiu în care să evalueze impactul măsurii, iar la începutul lunii iunie a apă­rut o evaluare potrivit căreia pierderile bancherilor ar depăși un miliard de euro din procesele colective privind clauzele abuzive din contractele de retail.

Referitor la situația clauzelor abuzive din contractele de credite, guvernatorul Mugur Isărescu a declarat ieri, la briefingul de presă care a urmat ședinței de politică monetară, că BNR nu este apărătorul băncilor și că nu vede să existe un război între bănci și debitori. „Nu împărtășesc ideea că au câștigat bancherii. A câștigat stabilitatea siste­mului bancar, de care au nevoie țara și depunătorii și întreprinderile.“

Reprezentanții instituțiilor de credit, susținuți de BNR, au afirmat în repetate rânduri că deciziile în ceea ce privește procesele colective împotriva băncilor ar trebui să cadă în sarcina instanțelor superioare, în principal Înalta Curte de Justiție și Casație.

Poziția bancherilor a fost pusă pe seama numărului ridicat de persoane care ar putea fi afectate de această măsură, aceștia cerând ca o sentință formulată de o instanță inferioară să nu fie publicată tuturor contractelor dintr-o bancă sau din întreg sistemul. Potrivit Codului civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanță tribunalul, iar sentința definitivă să fie pronunțată de curțile de apel.

Ce și-a asumat BNR în materie de politică monetară

Anelis Baciu

Reducerea ratei inflației pe termen mediu și atin­gerea unui nivel de 2,5%, cu o marjă de plus/minus un punct procentual până la sfârșitul lunii sep­tembrie a acestui an, este unul din principalele angajamente asumate din partea Băncii Naționale în domeniul politicii monetare și al cursului de schimb, conform unui draft al scrisorii de intenție ce urmează a fi adresată de guvern FMI, văzut de ZF.

„Politica monetară pusă în aplicare de Banca Națională va avea ca principal obiectiv țintirea infla­ției și menținerea unui nivel adecvat al rezervelor“, se arată în scrisoarea adresată de Executiv. Totodată, în documentul trimis la FMI, reprezentații guvernului își exprimă intenția de a stimula creditarea și își asumă continuarea procesului de reducere graduală a ratei dobânzii de referință în contextul stabilității prețurilor și al reducerii inflației sub estimările BNR.

Printre prioritățile Băncii Centrale pentru urmă­toarea perioadă se numără, de asemenea, intensifi­carea supravegherii sectorului bancar și adoptarea măsurilor necesare care să asigure lichiditatea siste­mului și menținerea unui nivel adecvat al capita­lului. În ceea ce privește creditele neperformante, care au ajuns la aproximativ 20% la nivelul în­tre­gului sistem ban­car, cu 6 puncte procentuale mai mult decât la fi­nele lui 2011, angajamentele guver­nului pre­văd înlă­turarea provizioanelor excesive și alinierea acestora la regulile internaționale de contabilitate IFRS. Programul Prima casă, care vizează dezvol­tarea pieței ipotecare, va putea fi continuat numai în monedă locală.

Angajamente BNR:

să mențină stabilitatea prețurilor pe termen mediu și să reducă inflația la 2,5% plus o marjă de  plus/minus 1 punct procentual până la sfârșitul lui septembrie.

să reducă gradual rata dobânzii de referință în contextul unui nivel scăzut al inflației.

să continue derularea de tranzacții open-market pentru a asigura lichiditatea sectorului.

să mențină nivelul actual al rezervelor minime obligatorii în următoarele luni.

să nu introducă sau să intensifice restricțiile în materie de plăți și tranzacții internaționale.

să nu stabilească acorduri bilaterale de plăți care să încalce prevederile Fondului.

să nu introducă bariere tarifare sau netarifare care să limiteze comerțul internațional cu scopul ajustării balanței de plăți.

să intensifice supravegherea sistemului bancar local și să adopte toate măsurile necesare în vederea menținerii nivelului indicelui de lichiditate și capital al băncilor.

să efectueze în mod regulat teste de stres în ceea ce privește solvabilitatea și lichiditatea siste­mului.

să adopte măsuri care să accentueze încrederea deponenților.

să amendeze și să stabilească până la sfârșitul acestui an procedurile de înființarea a băncilor-punte („bridge-bank“).

să elimine discrepanțele dintre prevederile Codului fiscal și regulile interna­ționale de contabilitate IFRS.

să examineze în amănunt toate acțiunile de restructurare a creditelor efectuate de bănci.

să colecteze periodic, la fie­care trei luni, date referitoare la îm­prumuturile supuse restructu­rării. Cifrele agregate vor fi publi­cate în vederea promovării trans­parenței.

să impulsioneze instituțiile de credit să înlăture provizionarea excesivă a creditelor neperformante și să asigure efec­tuarea unor provizionări prudente.

să aibă în vedere posibilitatea continuării programului Prima casă. Reluarea acestui tip de finanțare se va face numai în moneda locală, pentru a favoriza avansul creditării în lei și pentru a contribui la dezvoltarea pieței de obligațiuni ipotecare în monedă locală.

să creeze o bază de date și un registru de credit care să cuprindă acționarii companiilor insolvente. De asemenea, mai există angajamente de definitivare codul Insolvenței și să-l trimită în Parlament pentru aprobare până la sfârșitul lui septembrie

Listarea Nuclearelectrica, Electrica, Hidroelectrica și privatizarea CFR, din nou între promisiuni

Roxana Petrescu

Marile listări programate pentru anul acesta, Nuclear­electrica și Romgaz, au fost amânate pentru toamna anului viitor. Romgaz va avea parte de o listare duală și același lucru este în pregătire și pentru Hidroelectrica, firmă care ar trebui să aibă din noiembrie un consiliu de administrație în baza ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a companiilor de stat. Guvernul se obligă să ducă mai departe procesul de liberalizare a pre­țului la energie și gaze, deși sem­nalele din industrie sunt negative. Vânzarea CFR Marfă merge mai departe, tarifele pentru pasageri vor crește din septembrie, iar 1.500 km de linie ferată vor fi închiriați. Acestea sunt câteva dintre obli­gațiile pe care și le asumă guvernul, con­form unui draft văzut de ZF.

Cele mai importante angajamente ale statului

:

listarea unui pachet de 10% din Nuclearelectrica va avea loc la finele lunii septembrie 2014.

listarea unei pachet de 10% din Romgaz se va face până la finalul lunii octombrie 2014. În avans se va obține aprobarea din partea Autorității de Supraveghere Financiară pentru listarea duală, se va realiza un studiu de impact de mediu și se va clarifica regimul de taxare pentru titlurile Romgaz cumpărate de pe o bursă externă.

listarea unui pachet majoritar din acțiunile Electrica va avea loc până la finalul lunii mai 2014. În prezent se analizează viitorul a cinci din cele șase companii de servicii ale Electrica. Cel puțin trei, dar poate chiar toate cinci, este posibil să fie separate de Electrica în vederea lichidării. Pachetele minoritare deținute de Electrica la filialele privatizate ar putea reprezenta un factor de incertitudine major pentru listare și aceste pachete vor fi extrase din structura Electrica înainte de listare. Ne vom ocupa de datoriile acumulate de CFR la Electrica înainte de privatizare.

ținând cont de nevoile de investiții de la Complexul Energetic Oltenia, am planificat înainte de privatizarea pachetului majoritar o listare de 15% până la finalul lunii octombrie 2013. Ulterior am decis amânarea listării până la mijlocul lunii iunie 2014 după auditarea situațiilor fi­nan­ciare pe 2013 și realizarea unui studiu privind rezervele de cărbuni.

la Hidroelectrica va avea loc tot o listare duală a unui pachet de 10%, procesul fiind programat pentru finalul lunii mai 2014.

în cazul CFR Marfă ne vom îndeplini obligațiile privind vânzarea pachetului majoritar de acțiuni pentru CFR Marfă până la finele lunii septembrie.

plănuim să închiriem 1.500 de kilometri de cale ferată aparținând CFR Infrastructură și CFR Călători și să creștem tarifele pentru pasageri din septembrie 2013.

toate listările companiilor de stat sunt întârziate și, cu management și consiliu de administrație interimar, Hidroelectrica riscă să piardă câștigurile realizate în insolvență. În sectorul feroviar, acumularea de arierate este o problemă semnificativă, iar vânzarea CFR Marfă trebuie să fie finalizată. Presiunea privind liberalizarea prețurilor la energie crește, iar costurile mari și situația financiară precară din sectorul termo amenință strategia energetică în ansamblu.

se vor lua măsuri pentru reducerea arieratelor companiilor de stat. Acest angajament va fi reflectat prin rapoarte trimestriale pe arieratele totale al companiilor de stat. Ministerele se vor obliga ca aceste rapoarte să fie realizate până în ziua a 25-a de la finalizarea fiecărui trimestru. Printre măsurile care ar putea diminua arieratele se numără plasarea unor companii în insolvență sau în lichidare, așa cum sunt anumite subsidiare ale CFR Călători și CFR Insfrastructură, precum și măsuri de restructurare care să îmbunătățească performanța financiară.

Hidroelectrica va avea un consiliu de administrație profesionist până la finalul lunii noiembrie. Urmează o evaluare privind implementarea ordonanței 109/2011 (privind guvernanța corporatistă în companiile de stat).

n toate contractele noi bilaterale ale producătorilor de energie se vor face în mod transparent prin intermediul bursei OPCOM și se vor întocmi rapoarte anuale privind performanța companiilor de stat.

calendarul pentru liberalizarea prețurilor la energie și gaze va fi implementat fără amânare.

companiile care se pregătesc pentru listarea la Bursă nu vor fi sparte și nu vor fuziona.

pentru creșterea absorbției de fonduri europene pentru perioada 2014-2020 vom crea o agenție în cadrul guvernului dedicată dezvoltării de autostrăzi eligibile pentru finanțare europeană.

Cardul și pachetul de bază, angajamentele în domeniul sănătății

Ioana David

În sistemul sanitar, guvernul s-a angajat în fața FMI ca, până la finalului lunii septembrie a acestui an, să pregătească pachetul de servicii de bază (un pachet ce stabilește serviciile pe care statul le decontează din fondurile existente) și să definească rolul sectorului privat.

Conform draftului văzut de ZF, Ministerul Sănătății va continua planul de reducere a numărului paturilor din spitale în paralel cu atragerea unui număr mai mare de pacienți pentru serviciile din ambulatoriu.

Pentru a putea majora cheltuielile cu serviciile de medicină primară și ambulatoriu, din 2014 ministerul va adăuga noi servicii pe lista celor ce pot fi contractate de medicii de familie și ambulatoriile spitalelor.

În domeniul medicamentelor, autoritățile din sănătate și-au propus să revizuiască lista de compensate până în septembrie anul acesta, iar dintre 130 de boli stabilite, s-au calculat costurile reale pentru 20.

Documentul arată că, pentru a evita acumularea de arierate la nivelul spitalelor, au fost transferate resurse de la spitale ce au competențe limitate către spitale regionale de urgență. Din iunie contractele managerilor de spitale publice au fost modificate astfel încât managerul să poată să fie schimbat dacă spitalul acumulează arierate timp de trei luni consecutiv.

Din punctul de vedere al informatizării, până la finalul anului vor fi produse 7,5 milioane de carduri de sănătate (elementul de identificare a pacientului în sistemul sanitar) ce vor fi distribuite de medicii de familie.

Până la finalul anului 2014, toată populația eligibilă va primi carduri de sănătate.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.08.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Gabriel Razi