Autostrada Sibiu-Pitești, cu o lungime de 116 kilometri și un cost estimat de peste 3 miliarde de euro, ar urma să fie finanțată din fonduri europene în exercițiul financiar 2014-2020, sau cel puțin asta speră Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Deocamdată însă compania de drumuri se află abia în stadiul în care și-a propus să revizuiască studiul de fezabilitate.„Pentru pregătirea aplicației de finanțare (prin fonduri europene – n.red.) este necesară revizuirea studiului de fezabilitate existent, elaborat la nivelul anului 2008, astfel încât acesta să răspundă cerințelor actuale atât din punct de vedere tehnic, financiar, social și economic, cât și din punctul de vedere al fundamentării cu privire la necesitatea și oportunitatea investiției pentru a putea beneficia de asistență financiară din partea Comisiei Europene“, spune Narcis Neaga, directorul CNADNR, într-un răspuns transmis către ZF.
CNADNR a demarat procedurile de licitație pentru revizuirea studiului de fezabilitate în primăvara anului trecut, când la șefia Ministerului Transporturilor se afla Alexandru Nazare (PDL). Ulterior, în noiembrie, licitația, evaluată la puțin peste 14 milioane de euro, a fost anulată, în perioada în care la Transporturi ministru era Ovidiu Silaghi (PNL). În prezent, CNADNR s-a răzgândit iarăși și vrea să refacă studiul de fezabilitate pentru Sibiu-Pitești. „În acest sens, se întocmește împreună cu Jaspers (acronimul de la Joint Assistance to Support Projects in European Regions – n.red.) documentația de licitație pentru lansarea procedurii de achiziție publică în vederea revizuirii studiului de fezabilitate“, spune Narcis Neaga de la CNADNR.
Un coridor pe jumătate finalizat
Dacă anul trecut CNADNR susținea că autostrada Sibiu-Pitești ar urma să fie gata în 2016, în prezent nu există niciun termen estimativ privind data la care vor începe lucrările, respectiv la care se vor finaliza. Întrebată de ZF când va fi scos la licitație proiectul de construcție a autostrăzii Sibiu-Pitești și când estimează că va fi finalizată, compania de drumuri nu a oferit niciun răspuns.
Autostrada Sibiu-Pitești, considerată a fi una dintre cele mai dificil de construit din țară, din cauza faptului că traversează munții, este singurul tronson din Coridorul IV paneuropean care parcurge țara de la vest la est, în cazul căruia nu există un orizont de timp măcar estimativ privind începerea sau finalizarea lucrărilor.
Coridorul IV paneuropean începe în România la Nădlac și se termină la Constanța, însă în prezent doar pe circa 425 din cei aproape 800 de kilometri care leagă vestul României de est se poate circula. Pe alți 110 kilometri, între Orăștie și Sibiu, precum și în prima parte a tronsonului Lugoj-Deva, se lucrează în prezent, urmând ca șoselele să fie gata anul acesta sau cel târziu în 2014, potrivit celor mai recente estimări ale CNADNR. De asemenea, construcția pe alte tronsoane, precum Lugoj-Deva, urmează să înceapă în următoarele luni sau cel mai târziu în primăvară.
Au renunțat la concesiune
Din 2010 și până anul trecut, guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria au agreat ideea concesionării autostrăzii Sibiu-Pitești, în contextul în care statul nu-și permitea un efort financiar de o asemenea anvergură, iar Comisia Europeană nu a inclus șoseaua pe lista celor cu finanțare europeană, deși ruta aparține Coridorului IV paneuropean, care în România este construit preponderent din bani de la Bruxelles. Ulterior însă, statul a anunțat că autostrada Sibiu-Pitești va fi construită din fondurile europene alocate României în exercițiul financiar 2014-2020. Mai mult, anul trecut existau discuții potrivit cărora pe tronsonul Sibiu-Pitești nu va mai fi construită o autostradă și că o variantă nouă ar fi a unei autostrăzi Sibiu-Brașov care să facă mai departe legătura cu Bucureștiul.
Infrastructura de nota –10%
A fost nevoie de un al doilea minister, denumit al „marilor proiecte“, pentru ca infrastructura românească să înregistreze o scădere de 10,5% în prima jumătate a acestui an, declin ce nu a mai avut loc din 2009, anul în care toată economia a intrat într-un abrupt proces de reașezare.
Acest minus, înregistrat în ciuda unor condiții meteo și politice net mai favorabile decât în prima jumătate a anului precedent, atârnă greu în industria de construcții care nu se poate baza în prezent nici pe domeniul privat pentru reluarea creșterii.
Citiți mai multe despre scăderea lucrărilor de infrastructură și despre situația autostrăzilor din România în numărul din septembrie al revistei Business Construct.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.09.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu