Leul a rămas fără sprijinul banilor trimiși de românii din străinătate: remiterile au scăzut cu 10% în S1

Scăderea remiterilor muncitorilor români din străinătate a accelerat în ultimele luni: minus 20% în mai și minus 25% în iunie. Banii românilor din străinătate nu au mai reușit să susțină astfel leul pe fondul episoadelor de volatilitate a cursului din ultimele luni. Tranzacțiile lunare pe piața valutară de la București sunt cu 20% mai mici decât în perioada de boom economic, fiind de 31 mld. euro în august.

Sumele trimise în țară de românii care muncesc în străinătate – una dintre cele mai importante surse de finanțare a deficitului extern din perioada de boom a economiei – au scăzut cu 10% în primul semestru față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 1,65 miliarde de euro, arată datele BNR. Față de vârful atins în 2008, remiterile sunt la jumătate.

Situația s-a înrăutățit în ultimele luni, volumul remiterilor înregistrând în iunie un minus de 25% față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 270 milioane de euro. Remiterile au fost în trecut un sprijin pentru leu în condițiile în care sumele trimise de românii din străinătate ajungeau pe piața valutară și alimentau cererea de monedă locală.

Leul a rămas în ultimii ani expus la șocurile externe și s-a depreciat cu 25% în fața euro din 2008 încoace, cursul fiind dependent mai degrabă de fluxurile speculative și cele comerciale. Euro a fluctuat într-un interval larg anul trecut, între 4,34 lei și 4,64 lei, în timp ce anul acesta cursul a fluctuat de la 4,3 la 4,55 lei/euro. Luna iunie, când remiterile s-au prăbușit cu 25%, a marcat un nou episod de depreciere a leului, pe fondul retragerilor de capitaluri speculative. „Influența remiterilor asupra cursului de schimb este mult mai mică în prezent, pe măsură ce fluxurile comerciale și speculative au devenit tot mai importante pe piața valutară în ultimii ani“, comentează Eugen Sinca, analist-șef al BCR. El estimează pentru anul acesta o pondere a remiterilor în Produsul Intern Brut (PIB) de 2,5-3%, față de 6% în anii de boom. Aceasta în­seam­nă re­miteri de maxi­mum 4 miliarde de euro.

Leul s-a apre­ciat până la un minim de 4,3 lei/euro la începutul acestui an, exclusiv pe seama capitalurilor speculative, respectiv banii investitorilor străini intrați în țară pentru plasamente în ti­tluri de stat. Apetitul străinilor pentru ti­tluri de stat în lei a revenit la începutul anului pe fondul includerii unor emisiuni ale Ministerului de Finanțe într-o serie de indici ai piețelor emergente publicați de JPMorgan și Barclays.

Creșterea tensiunilor pe piețele interna­ționale în luna iunie a generat însă un val de retrageri de pe piața titlurilor de stat, lăsând astfel leul descoperit, mai ales că acesta nu a mai beneficiat nici de sprijinul remiterilor. Moneda națională a pierdut peste cinci procente în interval de numai câteva săptămâni, în iunie.

Sumele mai mici trimise de muncitorii români din străinătate s-au reflectat și în volumul tranzacțiilor de pe piața valutară, care au scăzut de la 465 miliarde de euro în 2008 la 415 miliarde de euro anul trecut. Luna trecută, tranzacțiile pe piața valutară s-au ridicat la 31miliarde de euro, față de o medie lunară de 38 miliarde de euro în perioada de boom economic.

Transferurile de bani ale românilor din străinătate ajunseseră la 6,5 mld. euro în 2008, ultimul an de boom economic, dar anul trecut au scăzut până la 3,9 miliarde de euro. Remiterile au început să scadă în 2009 și s-au menținut sub pragul de 4 miliarde de euro în ultimii trei ani. „Este posibil ca remiterile să încheie anul 2013 în scădere din cauza recesiunii din Italia și Spania, iar în 2014 să avem doar o creștere minoră. Având în vedere că o parte din români s-au stabilit împreună cu familia în alte țări din UE, iar alții au decis să se întoarcă definitiv acasă, motivația trimiterii de bani spre România se va menține redusă chiar și în condițiile unei reveniri economice a zonei euro“, consideră Sinca.

Criza economică a lovit puternic în volumul banilor trimiși de cei 2 milioane de români care muncesc în străinătate. Aceste sume depășiseră pentru prima dată pragul de un miliard de euro în 2001, iar de atunci au înregistrat șapte ani de creștere neîntreruptă. Acestea sunt însă sume care au intrat în țară prin canale care pot fi monitorizate, transferuri bancare sau prin intermediul companiilor specializate, volumele reale fiind mai mari, având în vedere că cei mai mulți sunt aduși în țară „cu sacoșa“.

De asemenea, nimeni nu știe câți bani strânși au românii care lucrează în străinătate. Conform unui studiu mai vechi al Fundației Soros România, românii care lucrează în afara țării ar fi strâns 100 de miliarde de euro din 2000 până în 2010.

Lunile de vară aduceau în mod tradițional  un flux mai mare de bani din străinătate pentru că mulți români se întorceau în țară pentru concedii. Sectorul construcțiilor rezidențiale era unul dintre principalii beneficiari ai acestor fluxuri de bani. Circa 2,2 milioane de români se află la muncă în străinătate pe o perioadă îndelungată, cei mai mulți în Italia și Spania. În Spania rata șomajului ajunge în prezent la circa 20%, situație care i-a afectat și pe români.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.09.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ciprian Botea