Prevederile legislative privind eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credite - care ar putea băga în buzunarele clienților sute de milioane de euro din returnarea comisioanelor încasate abuziv de bănci - și instanța care ar putea lua decizia - instanța superioară sau o instanță specializată unică - sunt încă incerte cu mai puțin de două săptămâni înainte de momentul implementării, stabilit pentru 1 octombrie.„Suntem în proces de evaluare a celor mai bune soluții privind clauzele abuzive. Nu am luat o decizie încă. Decizia trebuie luată până la 1 octombrie pentru că până atunci este amânată intrarea în vigoare“, a declarat ieri Florin Moțiu, secretar de stat în Ministerul Justiției prezent la BNR la colocviul cu tema „Relația client-bancă: perspective legislative“.
Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, a arătat că nu există clauze abuzive acceptabile, iar orice clauză abuzivă trebuie să fie eliminată de îndată din orice contract, în condițiile stabite de lege. „Cel care a beneficiat de clauze abuzive este dator, în condițiile legii, să despăgubească pe cel care a fost păgubit.“
Caracterul abuziv îl stabilește o instanță judecătorească și rămâne ca legiuitorul să stabilească care va fi instanța care se va ocupa de aceste litigii și în ce condiții o anumită clauză este un abuz, a afirmat viceguvernatorul BNR.
Bancherii au obținut inițial un răgaz până în iulie și apoi o prelungire până în octombrie, prin amânarea repetată a intrării în vigoare a unor prevederi din legea de aplicare a Codului de procedură civilă, care facilita eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit, dar pe care băncile îl vedeau ca pe un generator de pierderi de sute de milioane de euro. Prevederile, a căror aplicare a fost amânată, îi împuternicesc pe judecători să oblige băncile să elimine o clauză abuzivă din toate contractele de același gen atunci când constată existența acesteia într-un anumit caz.
„Noi evaluăm și nivelul la care ar trebui judecate aceste litigii. Probabil că știți că din partea sectorului bancar s-a propus ca ele să fie judecate de Înalta Curte.
Noi am urmărit, este adevărat, în ultima perioadă, atât în materie civilă, cât și penală, o degrevare a Înaltei Curți tocmai pentru a asigura roul acestei instanțe - acela de casație. Înalta Curte de Casație și Justiție evident că va avea un cuvânt greu de spus în această privință. Nu vom putea, așa cum la modul extrem s-a solicitat la un moment dat, ca aceste litigii să fie soluționate în prima și în ultima instanță de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru că pentru asta ar trebui să modificăm și Constituția. Lucrurile sunt complexe și necesită o analiză foarte bună înainte de a fi luată o decizie“, a declarat Florin Moțiu, secretar de stat în Ministerul Justiției.
El nu exclude o nouă amânare a legiferări și a explicat că o soluție poate fi Tribunalul Comercial, în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu dorește să preia procesele colective privind clauzele abuzive din contractele de credit.
Înființarea unui tribunal comercial în București, care se va ocupa de litigiile din mediul de afaceri, cum ar fi cele privind insolvența și concurența neloială, a fost aprobată miercuri de guvern.
BNR a susținut în diverse discursuri publice că procesele colective împotriva instituțiilor de credit privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar trebui să aibă cale de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, ca o excepție de la lege, pentru că deciziile în astfel de spețe privesc o masă largă a populației și ar trebui judecate de o instanță superioară.
Banca centrală a transmis Ministerului Justiției un rezumat al studiului de impact privind procesele colective, arătând că acestea ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale băncilor, dar nu ar fi în măsură să afecteze stabilitatea financiară a sistemului, potrivit Mediafax. În iunie, BNR a transmis guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile ar putea avea pierderi de aproape 5 mld. lei (peste 1 mld. euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relația cu populația.
Viceguvernatorul BNR a susținut că pe lângă impactul la nivelul bilanțurilor băncilor ar mai putea să existe două consecințe legate de modul cum se va derula creditarea în continuare și costul creditelor.
„Dacă în urma procesului de legiferare și a activității judiciare se va trece dincolo de o limită a relației contractuale între bănci și clienți este evident că volumul creditării va scădea. Costurile băncilor vor afecta volumul disponibil pentru creditare. Al doilea impact economic este cel privind costul creditelor. Când stabilesc acest cost băncile lucrează cu modele matematice. Bancherii sunt obligați să încorporeze riscurile. Dacă se constată că un credit aduce costuri suplimentare, băncile sunt obligate să încorporeze acel cost în costul creditelor viitoare“, a mai spus Olteanu.
Amânări repetate
Amânarea inițială a aplicării prevederilor legale legate de clauzele abuzive a intervenit la solicitarea expresă a FMI, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiționalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenție din anul 2010, când experții internaționali au cerut modificarea cunoscutei Ordonanței 50, care obliga băncile să transparentizeze costurile creditelor. Legea prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedește negocierea.
În forma finală scrisorii de intenție convenite cu FMI și aprobată de Guvern săptămâna trecută, se menționează: „Pentru a evita amenințările la adresa stabilității financiare, autoritățile se vor consulta pe larg cu toate părțile implicate relevante ținând seama și de analiza impactului pe care l-ar avea noile prevederi privind clauzele abuzive în legea de aplicare a Codului de Procedură Civilă, finalizată de BNR. Autoritățile vor asigura judecarea cazurilor ce implică astfel de clauze abuzive de către instanțe superioare sau de către o instanță specializată unică și vor lua toate măsurile ce se impun pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor“, potrivit Mediafax.
Codul civil prevede ca aceste procese să aibă ca primă instanță Tribunalul, iar sentința definitivă să fie pronunțată de curțile de apel. Dacă Guvernul acceptă să legifereze o excepție în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori și furnizori, pentru a nu se crea discriminare.
Ce au spus și reprezentanții ANPC și MJ
Bogdan Nica, președintele ANPC
ANPC nu este dușmanul băncilor. Este prietenul consumatorilor.
Sunt de acord că înainte de a transpune o prevedere în Codul de Procedură Civilă care se poate aplica în toate spețele similare dintr-un contract trebuie să faci un studiu.
Este bine ca BNR să publice studiul legat de clauzele abuzive și în baza studiului cei care legiferează să ia o decizie.
Legea 193 care va fi modificată probabil după 1 octombrie este singura care protejează consumatorii în fața unor chichițe ce țin de anumite moduri de a face profit.
Oricât ne-am străduit și noi și BNR, inventivitatea unui comerciant va fi mai puternică. ANPC poate constata anumite abuzuri, iar decizia finală o ia instanța. Știm cât de greu și de laborios este să ajungi la o hotărâre definitivă.
Un credit este până la urma un produs pe care ți-l asumi. Problema este cât de informat este consumatorul, cât de bine știe să gestioneze situația financiară, să nu se ajungă la prevederi contractuale pe care să nu le poată duce.
Calea dialogului ferm este singura cale pentru ca oamenii în calitatea lor de consumatori să aibă drepturile respectate și să știe foarte bine ce își asumă.
Florin Moțiu, secretar de stat, Ministerul Justiției
Suntem în proces de evaluare a celor mai bune soluții privind clauzele abuzive. Nu am luat o decizie încă. Decizia trebuie luată până la 1 octombrie pentru că până atunci este amânată intrarea în vigoare a celor două texte.
Noi evaluăm și nivelul la care ar trebui judecate aceste litigii. Probabil că știți că din partea sectorului bancar s-a propus ca ele să fie judecate de Înalta Curte. Noi am urmărit, este adevărat, în ultima perioadă, atât în materie civilă, cât și penală, o degrevare a Înaltei Curți tocmai pentru a asigura rolul acestei instanțe - acela de casație. Înalta Curte de Casație și Justiție evident că va avea un cuvânt greu de spus în această privință. Nu vom putea, așa cum la modul extrem s-a solicitat la un moment dat, ca aceste litigii să fie soluționate în prima și în ultima instanță de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru că pentru asta ar trebui să modificăm și Constituția. Lucrurile sunt complexe și necesită o analiză foarte bună înainte de a fi luată o decizie în această privință. Experiența europeană în această privință va fi utilă în a alege soluțiile cele mai potrivite.
Se urmărește echilibrul - consumatorul să fie protejat, dar în același timp să nu existe abuzuri în justiție.
Reglementarea 193 este o transpunere a unei directive a UE. Libertatea noastră de activitate este limitată pentru că trebuie să acționăm în litera și spiritul directivei.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.09.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu