Unul dintre puținele evenimente care oferă vizibilitate externă maximă României a debutat la Sala Palatului din București pe 1 septembrie. Splendoarea evenimentului a fost știrbită însă de prezența bișnițarilor în parcarea din fața clădirii, în lipsa unei reacții a autorităților.Duminică, la ora 19.15, în fața Sălii Palatului din București, unde urma să aibă loc concertul de deschidere a Festivalului „George Enescu“, ce a atras 3.200 de spectatori, cu greu se mai găsea un loc liber în parcarea din fața clădirii.
Niciun reprezentant al Primăriei București, ce administrează această parcare cu plată în zilele normale, nu era prezent pentru a asigura o bună organizare, ci doar câțiva agenți de poliție patrulau în zonă.
În tot acest timp, chiar în locurile libere de parcare din fața Sălii Palatului, mai mulți bișnițari ai parcării solicitau o taxă de 20 de lei celor care vroiau să parcheze, fără să fie deranjați de autorități. În nicio țară civilizată spectatorii unui astfel de concert nu sunt întâmpinați de bișnițari.
„Cunoaștem problema. Nu avem nicio putere. Am făcut o notă către Poliție și Jandarmerie cu privire la bișnițari și acești parcagii“, a spus Valerian Mareș, reprezentantul Artexim, organizatorul Festivalului „George Enescu“, cel mai important eveniment cultural al anului, care va atrage 20.000 de străini în perioada 1-28 septembrie. Evenimentul reunește 1.500 de artiști români și 3.000 de artiști străini.
ZF a revenit și ieri la prânz la Sala Palatului, unde a găsit un angajat al Primăriei, care taxa cu 1,5 lei pe oră mașinile ce parcau în zonă. „Parcarea este gratuită în timpul concertelor, la 17.00 termin programul. Noi suntem patru angajați de la Primărie, iar ei, cei care vin să ceară bani pe locurile de parcare, sunt 10-20 în funcție de evenimente. Poliția le-a mai dat amenzi, dar ei se întorc tot timpul, asta este o problemă veche“, a spuns angajatul Primăriei.
Un concert cu casa închisă
Timp de aproape două ore, în Sala Mare a Palatului, o clădire construită în perioada 1959-1960 pentru congrese, în timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, au răsunat acordurile Rapsodiei Române, nr. 2, în Re major, op. 11 (George Enescu), dar și cele ale compozițiilor realizate de L. van Beethoven și Sir R. Elgar. Fiecare interpretare a fost îndelung aplaudată de publicul cunoscător.
„Am venit special ca să îl văd pe pianistul Radu Lupu (solistul orchestrei în spectacolul de duminică - n. red.). Sunt pasionat de muzica lui“, a spus Georgescu, unul dintre spectatorii cunoscători.
Concertul orchestrei Staatskapelle Berlin, una dintre cele mai prestigioase orchestre, dirijată de Daniel Barenboim, a fost deschis de ministrul culturii, Daniel Barbu, și Ioan Holender, directorul artistic al festivalului.
Toate locurile din sală erau ocupate, inclusiv culoarele de lângă ușile de intrare erau pline de spectatori care stăteau în picioare sau pe jos, pe mocheta decolarată și veche. Din loje priveau concertul fostul președinte Ion Iliescu și Adrian Năstase. Nici președintele țării Traian Băsescu și nici premierul Victor Ponta nu au fost prezenți la concertul de deschidere, potrivit Oanei Marinescu, directorul de comunicare al festivalului.
O sală cu fotolii și mochete din anii ’60. „Avem în plan schimbarea lor“
Așa cum se anunța, spectacolul de deschidere a fost impresionant, însă decorul a lăsat de dorit, la fel și modul în care a fost organizat spațiul de la intrare, unde se vindeau produse alimentare și băuturi. O apă plată se vindea cu 5 lei, fără bon fiscal.
„Fotoliile din sala mare nu au mai fost schimbate din anii ’60, când a fost construită sala. Avem în plan schimbarea mobilierului și a mochetelor, dacă se aprobă în bugetul pe 2014. Acum suntem în administrarea RAPPS. Sala Palatului a fost proiectată pentru congrese, de aceea nici acustica nu este foarte bună. Altă sală de această capacitate (4.000 de fotolii - n. red.) nu există în București“, a spus Dan Danciu, directorul administrativ al Sălii Palatului, menționând că anual se fac lucrări de întreținere, de la zugrăvit la mici reparații.
Un violonist german: Sala Palatului nu este bună din punct de vedere acustic
Vincent Rastadter, violonist german, venit la festival pentru un simpozion muzical, spune că a participat la festival și la ediția din 2011 și că acesta este foarte important pentru muzicologi. „Nu știu ce importanță are pentru oamenii care nu se ocupă de asta, însă pentru mine este un eveniment important.“
El precizează că cea mai spectaculoasă sală pentru concert i se pare cea din Ateneul Român. „Sala Palatului este foarte mare, însă din punct de vedere acustic sălile nu sunt foarte bune. Trebuie ca sala să fie corespunzătoare“, spune el. Vincent Rastadter precizează că îi place Bucureștiul, mai ales parcul Herăstrău și Centrul Vechi al orașului, pe care le-a văzut. El spune că a început să prezinte interes față de muzica din țara noastră după ce a făcut o teză despre doina românească. „Atunci am început să caut pe internet și lecții de limba română.“
Un japonez care asigură service-ul pianelor: Festivalul este popular la nivel internațional
Arimune Yamamoto, piano service manager la firma Kawai, prezent pe holurile din Sala Palatului, spune că a venit special pentru a se ocupa de service-ul pianelor. „Festivalul «George Enescu» este foarte popular la nivel internațional, un eveniment important“, a spus el, adăugând că este încântat că se află la acest festival.
O jurnalistă din Germania: Sala de la Ateneul Român este impresionantă
Magdalene Melchers, o jurnalistă de radio din Germania, prezentă pentru câteva zile la festival pentru programele de muzică contemporană, spune că o interesează aceste evenimente prin care poate înțelege muzica românească contemporană. „La deschiderea festivalului am fost la spectacolul de orgă susținut de Cameron Carpenter. Sala de la Ateneu este impresionantă, foarte potrivită pentru astfel de evenimente. Sala Palatului este cu totul diferită, nu foarte potrivită pentru spectacole de acest gen“, spune ea, care nu a avut timp să viziteze orașul.
Festivalul, o rampă de lansare și a tinerilor designeri români
La etajul unu al Sălii Palatului au fost amenajate un centru de presă, un salon VIP și un loc pentru interviuri, sub semnătura unor designeri români.
Spațiile au fost conceptualizate și realizate de Bucharest Design Center, platformă de promovare a designerilor.
Alina Turdean (29 de ani), designer, absolvent al Facultății de Arhitectură, care avea expusă o masă „leaf“ în cadrul spațiilor special amenajate, spune că este o ocazie să ia contactul cu publicul, un public pe care „nu reușim să îl întâlnim altfel“. „Mi se pare important să se întâmple la noi acest lucru, este oportunitatea noastră să schimbăm ceva“, a spus ea.
Dragoș Dogaru, tânăr designer, care avea expuse două lămpi în cadrul spațiilor special amenajate, spune că i se pare important și că este o inițiativă de apreciat că „cineva se ocupă de noi“. „Ne bucurăm să avem ocazia să le prezentăm aici“, precizează Dana Boștină, designer, al cărei taburet era expus la etajul unu al Sălii Palatului.
Anca Niță, directorul de comunicare al băncii UniCredit Țiriac, principalul partener al festivalului, a declarat: „Avem designeri talentați care au nevoie de promovare“. Vizavi de contribuția băncii, ea nu a precizat valoarea sponsorizării.
Guvernul României, prin Ministerul Culturii și Patrimoniului Național - Artexim, este producător al evenimentului, iar Primăria Municipiului București, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune au calitatea de coproducători.
Festivalul a avut deschiderea oficială în data de 4 septembrie 1958, la trei ani după moartea lui George Enescu, marcând debutul celei mai importante manifestări muzicale internaționale găzduite România. Organizarea festivalului a costat 39 mil. lei (8,8 mil. euro), din care 35 mil. lei (7,9 mil. euro) din surse publice, iar 4 mil. lei (0,9 mil. euro) din contribuții private (sponsorizări) și vânzări de bilete.
Programul ediției din acest an a festivalului poate fi descărcat printr-o aplicație specială pentru iPhone și Android.
Ce artiști prestigioși sunt prezenți la Festivalul „George Enescu“
Dirijorul și pianistul
Daniel Barenboim
a fost la pupitrul orchestrei Staatskapelle Berlin, una din cele mai apreciate din lume, în concertul de deschidere a festivalului de pe 1 septembrie.
Americanul
Cameron Carpenter
(32 de ani), unul dintre cei mai cunoscuți organiști, a susținut un recital la Ateneul Român, în prima zi (1 septembrie) a Festivalului „George Enescu“.
Renumita violonistă
Lisa Batiashvili
va susține un concert pe 22 septembrie alături de Royal Concertgebouw,orchestră cotată în primele zece ale momentului la nivel mondial, avându-l la pupitru pe dirijorul Mariss Jansons.
Pianistul
Evgeny Kissin
, „copilul minune al pianului“, cum l-a numit presa internațională, va susține două recitaluri pe scena Ateneului Român, pe 23 și 26 septembrie.
Pianistul american
Murray Perahia
, distins cu două premii Grammy, va susține un recital pe 28 septembrie pe scena Ateneului Român.
Pianista
Alexandra Dăriescu
, prima româncă ce a urcat pe scena Royal Albert Hall pentru a concerta alături de Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, va susține un concert alături de Royal Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Andrew Litton, pe 27 septembrie.
Pianistul rus
Boris Berezovsky
, „adevăratul succesor al marilor pianiști ruși“ (potrivit revistei Gramophone), se va afla pe scena Sălii Mari a Palatului pe 26 septembrie. El va concerta alături de Orchestra Națională a Rusiei sub bagheta dirijorului român Horia Andreescu.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.09.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu