Rata de absobție a fondurilor UE a crescut în septembrie nesemnificativ, cu doar 1% (200 mil. euro), la fel ca și în luna august, ajungând la 21,1% din totalul fondurilor structurale de 19,2 mld. euro alocate României între 2007 și 2013.Volumul declarațiilor de cheltuieli transmise la Bruxelles a crescut în septembrie cu 1,9% (369 mil. euro), la 23,7%. În ciuda unui salt în iunie (plus în absorbție de peste 700 mil. euro), situația a intrat în normalul unei absorbții lipsite de vlagă și fără șanse de a evolua spectaculos atâta vreme cât autoritățile de la București nu transmit Bruxellesului declarații de cheltuieli semnificative, semn că aceste cheltuieli nu se realizează, drept urmare nici nu sunt facturi a căror rambursare să fie cerută Comisiei Europene.
Zilele trecute administrația de la București s-a lăudat că o comisie din Parlamentul European a acceptat extinderea cu un an a perioadei în care banii din exercițiul financiar curent pot fi cheltuiți de România (extinderea N+2 la N+3). Dar lucrurile nu sunt bătute în cuie și chiar de ar fi acesta nu este meritul administrației de la București.
Administrația trebuia să transmită în 2013 Bruxellesului facturi spre decontare de 6,5 miliarde de euro pentru ca banii să nu fie pierduți în cadrul mecanismului de dezangajare automată a fondurilor. Faptul că N+2 s-ar putea transforma în N+3 mută o parte a acestei poveri de pe acest an pe anul viitor (administrația poate transmite mai puține declarații de cheltuieli, fără să piardă banii de tot), dar nu poate ascunde incapacitatea administrației care, față de necesarul de chetuieli de transmis de 6,5 miliarde de euro, a trimis în primele nouă luni (ianuarie – septembrie) declarații de doar 1,7 miliarde de euro (26% din necesar) – ceea ce arată că, de fapt, proiectele cu banii UE nu merg, nu se fac cheltuieli, drept urmare nu sunt nici facturi spre decontare de transmis.
Ținând seama de valoarea declarațiilor de cheltuieli transmise până în septembrie, România trebuie să mai trimită până la sfârșitul anului declarații de cheltuieli de 4,8 miliarde de euro și tot ce nu transmite până la acest prag ar putea fi pierdut, dacă regula N+2 nu se trensformă pentru România în N+3.
175 de pagini de intenții
Ministerul Fondurilor Europene a publicat prima versiune a Acordului de Parteneriat 2014 - 2020 pe pagina de web a ministerului
www.fonduri-ue.ro
. Astfel, MFE spune că supune consultării publice acest document care stabilește modalitatea în care vor fi concentrate investițiile din Fondurile Europene Structurale și de Investiții pentru a promova competitivitatea, convergența și cooperarea, „în vederea încurajării obținerii unei dezvoltări inteligente, bazate pe creștere economică și incluziune socială.
Documentul de 175 de pagini este o sumă de intenții și conține unele date care cu greu pot fi considerate de actualitate (ca, de pildă, că deficitul de cont curent va fi de 3,9% din PIB în 2013). La pagina 154 documentul relevă structura instituțională a gestionării fondurilor care arată o centralizare a cheltuirii fondurilor structurale în mâna a doar două ministere – Ministerul Fondurilor și Ministerul Dezvoltării. Sumele destinate fiecărui program nu sunt completate.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.10.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu