Când vor să-și recapete rețeaua de distribuție de energie din mâinile străinilor, berlinezii se duc la vot

Votul s-a făcut prin referendum, iar inițiatorii doresc înființarea unei com­panii publice de utilități care să concu­reze cu cele private pentru licența de dis­tribuție a energiei în orașul cu 3,5 mi­lioane de locuitori.

Contractul actual dintre munici­palitate și Vattenfall, care durează de 20 de ani, va expira la sfârșitul anului viitor. Compania suedeză face un profit anual de circa 50 de milioane de euro din distribuția energiei în Berlin, potrivit Financial Times.

Campania în favoarea renaționa­lizării urmărește și asigurarea nece­sarului de energie al orașului din surse regenerabile conform politicii trasate de guvernul german după dezastrul de la centrala nucleară Fukushima, care prevede renunțarea la energia atomică și adoptarea energiei verzi. Inițiatorii referendumului doresc ca astfel să dea o palmă companiei Vattenfall, care pro­duce circa 80% din energia furnizată consu­ma­torilor germani prin arderea lignitului, cel mai poluant combustibil fosil. Compania deține o mină de lignit în estul Germaniei pe care inten­ționează să o extindă înghițind astfel câteva sate din apropierea graniței cu Polonia, scrie EUObserver.

Referendumul se înscrie într-o serie de inițiative populare în vederea renaționalizării sectorului energetic german. Alegătorii din Hamburg, al doilea oraș ca mărime din Germania, au decis în septembrie ca municipalitatea să preia controlul asupra rețelei de distribuție din oraș, la peste 20 de ani după ce activitatea fusese cedată companiilor Vattenfall și E.ON.

Nemții nu mai vor ca apa să le fie furnizată de francezi

De altfel, în aceeași lună primăria Berlinului a cumpărat o participație de 25% la furnizorul local de apă menajeră de la grupul francez Veolia (care deține și Apa Nova, furnizorul de apă din București), cu 590 milioane de euro. Tranzacția a venit la un an după ce un procent similar din companie fusese vândut de grupul german RWE către Berlin pentru 658 milioane de euro, notează agenția Reuters.

Deși un sondaj realizat în septembrie arăta că 60% din locuitorii Berlinului sunt în favoarea preluării controlului asupra rețelei de distribuție, primăria a avertizat cetățenii că transferul concesiunii prezintă „riscuri financiare de necalculat“ pentru muni­cipalitate, care are datorii de 60 miliarde euro.

În plus, analiștii arată că națio­nalizarea rețelei nu va aduce automat energie mai ieftină deoarece activitatea are marje mici de profit, iar politica de prețuri este stabilită de guvernul federal.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.11.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Radu Bostan