Șase ani de criză, recesiune și austeritate n-au reușit să înmoaie economia Greciei îndeajuns încât grecii să coboare la salariile sau averea românilor. Dar astăzi România are prima șansă să ia fața Greciei la fotbal

Dacă la confruntările fot­balistice, cu 17 victorii și doar cinci înfrângeri, România este net superioară Greciei și prin urmare pornește cu prima șansă în dubla barajului contând pentru CM de anul viitor din Brazilia, în cursa economiilor nici șase ani de criză severă, de recesiune adâncă și măsuri de austeritate dureroase după standardele Occidentului nu au reușit să reducă simțitor avansul imens pe care Grecia îl are în fața României, cel puțin la PIB per capita, măsura bogăției unei țări. Iar toate semnalele arată că Grecia este pe cale să reaccelereze.

Grecia este țara europeană cel mai dur lovită de criză. Șase ani de recesiune au șters din economie aproape 25% și au adus rata șomajului la cea mai ridicată cotă din Uniunea Europeană, de peste 27,5%. Și mai gravă este situația din rândul tinerilor, unde una din două persoane nu are loc de muncă.

Cele două bailout-uri internaționale de 240 miliarde de euro și cea mai mare restruc­turare a datoriilor din istorie prin care Grecia a evitat falimentul financiar au forțat guvernul să reducă drastic cheltuielile și, mai grav, să restructureze imensul aparat de stat care și acum este cel mai mare angajator, asigurând peste un sfert din totalul locurilor de muncă din țară. Pentru exemplificare, dacă în 2010 în Grecia 768.000 de persoane erau angajate oficial la stat, la începutul anului trecut numărul acestora scăzuse la aproximativ 706.000, iar autoritățile ateniene au în plan reducerea aparatului de stat cu încă 150.000 de salariați în viitorul apropiat, la o populație de 11 milioane, potrivit datelor Greek Reporter.

Concedierile au suprimat cererea in­ternă, firmele mici au falimentat, criza și revoltele sociale au speriat turiștii, iar economia s-a prăbușit. Spre comparație, în România șomajul nu depășește 8%. În Grecia, mai gravă este situația în rândul tinerilor.

Toate acestea au făcut ca investitorii să nu mai perceapă Grecia ca pe o piață matură, ci ca pe una emergentă. România este considerată a fi o piață de frontieră, cu o treaptă mai jos față de Grecia.

Cu toate acestea, PIB-ul per capita al Greciei este de două ori și jumătate mai mare decât cel al României, iar salariul minim lunar pe economie este de patru ori mai ridicat. Înainte de criză, Grecia era de trei ori mai bogată.

Protejatul zonei euro și favoritul investitorilor

Dar Grecia își revine încet și sigur. Petros Christodoulou, director executiv la  National Bank of Greece, subliniază că costurile la care se împrumută Grecia sunt simțitor mai mici decât erau la apogeul crizei, ceea ce reprezintă „o mare îmbunătățire în percepția pe care o au investitorii străini“.

„Am ieșit oare la lumină cu randamente de 8% la datoriile guvernamentale? Nu încă, dar suntem pe calea cea bună“, a spus el într-un interviu acordat CNN.

Christodoulou consideră că Grecia devine o țară prietenoasă cu afacerile în condițiile în care băncile și statul vând active în eforturile de a strânge capital.

Dând la o parte optimismul pe care bancherul de la National Bank of Greece vrea să-l insufle, trebuie spus că vânzarea activelor de stat la comanda creditorilor internaționali este un subiect delicat în Grecia, fiind considerată o știrbire adusă suveranității naționale. Atena a scos oficial la vânzare căi ferate, rețeaua conducte de gaze, loteria națională, terenuri, clădiri, sta­țiuni și porturi, dar planurile de privatizare sunt întârziate de nehotărârea guvernului.

Acțiunile elene, care după declanșarea crizei au fost evitate de investitorii îngrijorați că Grecia ar putea intra în incapacitate de plată și deveni prima țară care iese din zona euro, au ajuns cele mai profitabile din lume, odată cu apropierea de ieșirea din recesiune. Din 5 iunie 2012, cu două săptămâni înainte ca operatorul indicelui mondial MSCI să anunțe că va reclasifica Grecia drept piață emergentă, indicele ASE al bursei din Atena a crescut cu 146%, limitând pierderile avute față de nivelul record atins în 2007 la 79%.

Fondul de investiții Paulson și banca JPMorgan Chase au cumpărat acțiuni elene, pe fondul interesului exprimat de fonduri de investiții pe piețele emergente ca Renaissance Capital Holdings și Templeton Emerging Markets Group.

„Acum nouă luni, sentimentul global era: nu vreau să ating nimic din Grecia, nici măcar iaurt. Acum investitorii nu mai vor să vadă altceva decât Grecia. Este o piață ciudată, în care se investește într-o economie dezvoltată, deși cu probleme, care are așteptări de creștere de tipul unei piețe emergente, și cu o monedă puternică“, a declarat Anthimos Thomopoulos, director general adjunct la Piraeus Bank în Atena, citat de Bloom­berg.

Îmbunătățirea percepției investitorilor este evidentă pe piața obligațiunilor. Randamentul obligațiunilor Greciei cu scadența la zece ani a scăzut la 8,31%, de la un maxim de 33,7% atins în martie 2012. Randamentul similar al României este de 5,4%.

Grecia face campioni în rândul speculatorilor

În aceste condiții, cele mai performante fonduri de investiții din lume, care au înregistrat randamente de peste 100% în ultimele 12 luni, sunt cele care au pariat pe obligațiuni guvernamentale grecești. Aceste fonduri de investiții sunt deținute de NBG Asset Management și Eurobank Asset Management, cu sediile la Atena, și au înregistrat cele mai bune randamente la nivel mondial în ultimele 12 luni, potrivit unui top realizat de Morningstar, preluat de Wall Street Journal. Fondurile au preluat obligațiuni guvernamentale grecești în perioada cea mai dificilă a crizei datoriilor de stat, când ceilalți investitori se grăbeau să vândă de urgență aceste titluri.

Între timp, unele companii mari din Grecia au reușit să emită obligațiuni la costuri rezonabile, iar investitori de renume sunt din nou interesați de acțiuni grecești.

Mark Mobius, managerul fondului Franklin Templeton, specializat în investiții pe piețele emergente, a declarat recent că inten­ționează să cumpere acțiuni la companii grecești pentru prima dată în ultimii 10 ani.

Apetitul investitorilor a fost și este stimulat de zecile de miliarde de dolari pe care banca centrală a SUA le injectează în piețe pentru a stimula cea mai mare economie a lumii.

Nicholas Spiro, fondatorul Spiro Sovereign Strategy, se detașează de această frenezie și atenționează că încrederea investitorilor se bazează nu pe realitatea economică din Grecia, ci pe statutul țării de membru protejat al zonei euro.

„Șomajul și turbulențele pe care Grecia le are în față sunt pur și simplu prea mult. Este greu să-ți imaginezi cum Grecia își poate reveni semnificativ“, a spus el.

Cu toate acestea, autoritățile elene au promis că nu vor mai fi noi măsuri de austeritate și prognozează că anul acesta va fi ultimul de recesiune.

Grecia își trage seva economică din istoria și frumusețea țării

Anul 2013 este extrem de benefic pentru turismul elen, cu creșteri semnificative ale indicatorilor-cheie – Grecia a înregistrat până în vară 17,5 milioane de vizite, un număr record pentru această țară în care turismul are o pondere de 15% în economiei, față de 4% în cazul României.

În consecință, veniturile din turism ale Greciei au crescut cu aproape 14% în parioada ianuarie-august. De asemenea, rezervările pentru anul viitor sunt în creștere, turiștii fiind atrași de prețurile de criză.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.11.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru