Anul 2014 ar putea să aducă o revigorare a pieței de fuziuni și achiziții, chiar dacă nu una spectaculoasă, fiind de urmărit în special sectorul bancar unde am putea să vedem consolidări prin vânzarea - cumpărarea unor bănci de talie mică sau mijlocie, precum și creșterea numărului de tranzacții care implică portofolii de credite, în principal neperformante. În acest an ar urma să crească numărul de tranzacții M&A; realizate de fonduri de investiții cu capital privat. Listările la bursă ale companiilor din portofoliul statului ar fi o altă oportunitate de afaceri în 2014, au declarat pentru ZF șefii celor mai mari companii de audit și consultanță PwC, EY (Ernst&Young;), KPMG și Deloitte, care formează așa-numitul Big 4, polul liderilor din industria serviciilor profesionale.România ar putea să înregistreze în acest an o creștere economică moderată, în jur de 2%, susținută în continuare de exporturi, fiind posibilă și îmbunătățirea gradului de absorbție a fondurilor europene. Iar cele mai mari riscuri pentru economie sunt tensiunile politice - inevitabile în anul electoral 2014, lipsa de coerență legislativă, inclusiv instabilitatea legislației fiscale, birocrația excesivă, lipsa de transparență, eficiență și responsabilitate la nivelul administrației publice, la care se adaugă competitivitatea scăzută a economiei, consideră șefii locali ai companiilor din Big 4. Claudia Medrega
Bogdan Ion, country managing partner al EY România și Moldova
Pentru 2014 ne așteptăm ca piața de fuziuni și achiziții să își reia tendința de creștere. Este necesară susținerea pieței de capital locale ca sursă importantă de finanțare a economiei. Astfel, continuarea programului de privatizări demarat cu succes în 2013, precum și eliminarea barierelor care încă împiedică sau îngreunează accesul investitorilor străini ar trebui să rămână acțiuni prioritare. Piața de audit și consultanță din România are două zone de evoluție în momentul de față: una cantitativă - de creștere ușoară atât pe serviciile cunoscute de audit și consultanță și una calitativă - de reașezare pe bază de calitate a serviciilor oferite clienților, iar aici nu își spune cuvântul numai expertiza consultanților. Este vorba de trecerea cererii de servicii profesionale de la o abordare tranzacțională la una relațională în care valoarea adăugată de consultanți este văzută ca un element esențial, strategic de către clienții noștri.
Cei mai mari clienți ai EY România: Bitdefender, CEZ, Delphi Corporation, Enel, Erste/BCR, GDF Suez, OMV Petrom, Raiffeisen, Renault, Teraplast, Scandia, Rompetrol, ING Group, Heidelberg Group.
Piața de fuziuni și achiziții
În anul 2013, piața de fuziuni și achiziții nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, rămânând, în cel mai bun caz, la același nivel cu 2012. Lipsa de predictibilitate a cadrului fiscal și de reglementare, precum și dificultatea atragerii de finanțare bancară, au influențat evoluția pieței în 2013. S-au remarcat în 2013 un număr de tranzacții importante în sectorul serviciilor financiare, în timp ce sectorul energiei, în particular cel al energiei regenerabile, a fost cel mai afectat de instabilitatea mediului de reglementare.
Ne așteptăm ca piața fuziunilor și achizițiilor să își reia tendința de creștere în 2014, în principal pe fondul îmbunătățirii condițiilor de creditare și al așteptatei recâștigări a statutului de țară cu rating investment grade.
Economie. Principalele vulnerabilități
Imaginea externă a României privind potențialul de creștere economică în 2014 și anii următori este în continuare una favorabilă.
Scăderea nivelului investițiilor totale în economie, instabilitatea mediului fiscal și de reglementare în general - care poate determina retragerea unor investitori străini din România și competitivitatea scăzută a economiei sunt cele mai mari vulnerabilități pentru economie.
Este necesară susținerea pieței de capital locale ca sursă importantă de finanțare a economiei. Astfel, continuarea programului de privatizări demarat cu succes în 2013, precum și eliminarea barierelor care încă împiedică sau îngreunează accesul investitorilor străini ar trebui să rămână acțiuni prioritare. Totodată, se impune reformarea ANAF și întărirea capacității instituționale a autorităților de reglementare. Sistemul fiscal suferă de ani de zile de câteva boli grave care sunt de mult în stare cronică: număr mare de taxe fiscale și parafiscale, birocrație excesivă, proceduri complicate, structuri instituționale ineficiente și lista poate continua. Orice progres în a rezolva aceste aspecte ar ajuta economia națională, nelăsând la o parte și discuția separată și foarte serioasă cu privire la evaziunea fiscală. Un alt obiectiv pentru autorități ar trebui să fie pregătirea și implementarea consecventă a unor planuri naționale de dezvoltare pe direcții strategice cum ar fi IT hub, automotive, energie și infrastructură, care să faciliteze investițiile în aceste domenii.
Anul 2013 a fost mai bun decât 2012, în special datorită rezultatelor din agricultură (element conjunctural). Din păcate, au lipsit progresele așteptate în zona de reformă economică.
Puncte forte ale României
Exportul a funcționat ca un motor important de creștere în ultimii ani și tendința se păstrează și în continuare.
Imaginea externă a României privind potențialul de creștere și privind investițiile străine directe se păstrează la cote mari, conform studiului EY European Attractiveness 2013.
Absorbția fondurilor europene rămâne o zonă de potențial major pentru perioada 2014-2020.
Ahmed Hassan, country managing partner al Deloitte România
România ar trebui să îmbunătățească condițiile de finanțare a economiei reale, să facă progrese în reformele fiscale - o colectare mai bună a taxelor - și să îmbunătățească etica în afaceri (reducerea corupției și birocrației). Cu perspectivele de creștere economică pe termen lung încă intacte, România trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea competitivității, investiții în pepiniera de talente și eliminarea blocajelor structurale.
Piața de fuziuni și achiziții în 2014
După un an mai degrabă dificil ar trebui să vedem o ușoară redresare în această activitate.
Având în vedere semnalele pozitive primite din mediul regional și global, România ar trebui să rămână „vizibilă“ în Europa Centrală și de Est, dar numai dacă vom reuși să creăm un mediu mai competitiv pentru investitori, ceea ce va conduce la o dezvoltare sustenabilă a pieței de fuziuni și achiziții.
Strategia de business recomandată firmelor în acest an
Mediul de business rămâne volatil, dar sentimentul cu privire la perspectivele de creștere se îmbunătățește comparativ cu anul precedent. În ciuda îmbunătățirii indicatorilor macro, cei mai mulți directori financiari rămân precauți. Nu trăim vremuri ușoare și este clar că încrederea oamenilor de afaceri necesită stimuli suplimentari. Cu toate acestea, putem previziona îmbunătățiri în 2014.
Companiile vor avea o sarcină dificilă să găsească echilibrul corect între strategiile de creștere și investiții pentru îmbunătățirea sistemelor, pregătirii personalului și profitabilității pe termen scurt.
Companiile care au ajustat deja modelul operațional în anii anteriori vor putea fi capabile să profite de îmbunătățirea încrederii mediului de afaceri în 2014. Pentru firmele din domenii cum ar fi producție și construcții, dacă nu au făcut ajustări structurale ale modelului operațional, atunci încă un an de incertitudine va fi extrem de provocator.
Economia în 2014
Pentru a înregistra o creștere robustă, economia are mare nevoie de o creștere semnificativă a investițiilor străine directe și a gradului de absorbție a fondurilor europene. Ascensiunea ușoară a investițiilor străine directe va fi primul semnal că România va avea o creștere economică mai sustenabilă și de aceea autoritățile ar trebui să se concentreze pe stimularea acestor investiții.
În 2014 persistă încă factorii de risc politic, ceea ce ar putea amenința perspectivele de creștere economică și ar putea duce la politici fiscale ineficiente. Iar acești factori afectează direct încrederea mediului de afaceri. Rămâne întrebarea: care sunt șansele de a avea o redresare susținută a economiei? Și dacă se va întâmpla, cum va arăta aceasta?
Economia României este într-o stare bună atunci când ne uităm la rata scăzută a șomajului și rata relativ mică a inflației, dar redresarea economiei a fost oarecum lipsită de vlagă din cauza încrederii reduse a mediului de afaceri, predictibilității scăzute a politicii fiscale și a investițiilor slabe.
Creșterea economică actuală a României se bazează pe ascensiunea exporturilor - pe segmentul auto, agricol și alte domenii conexe - atât către zona euro, cât mai ales către țările din afara UE.
Multe dintre cauzele crizei regionale din zona euro și recesiunea nu sunt pe deplin soluționate. Iar sistemul bancar are încă de rezolvat problema nivelului ridicat al creditelor neperformante și dificultățile legate de accesarea creditelor, în special pentru sectorul IMM-urilor.
Atragerea investitorilor străini. Acordul cu FMI
Investitorii străini solicită pe lângă mediul economic stabil: politici fiscale stabile, reducerea sarcinii administrative și revigorarea consumului intern. În cele din urmă este vorba de randamentul investițiilor.
Instituțiile financiare internaționale precum FMI, UE și Banca Mondială sunt importante pentru o economie emergentă cum este România, deoarece implicarea lor aduce stabilitate și încredere investitorilor. Pe de altă parte, astfel de instituții au cerut întotdeauna condiționalități dure care trebuie îndeplinite, iar uneori poate să fie dificil pentru Guvern să le pună în aplicare.
Ahmed Hassan: România ar trebui să îmbunătățească condițiile de finanțare a economiei reale, să facă progrese în reformele fiscale și să îmbunătățească etica în afaceri
Vasile Iuga, country managing partner, PwC România și managing partner, PwC Europa de Sud-Est
România va rămâne atractivă pe termen mediu și lung pentru investitori, dar cheia succesului pentru creșterea economică o reprezintă continuarea reformelor structurale. Eu îmi păstrez optimismul. Întrebarea cheie este cum poate o țară ca România să recupereze rămânerile în urmă față de restul țărilor din Uniunea Europeană și să devină o economie competitivă într-o lume globalizată?
Economia în 2014
În ceea ce privește economia românească, prognozele indică o creștere economică moderată - în jur de 2%, susținută de creșterea în continuare a exporturilor și, poate, un ușor reviriment al sectorului de construcții și o îmbunătățire a absorbției de fonduri europene. Este posibilă și o performanță de peste 2%, condiționat de performanța sectorului agricol.
Statul poate contribui semnificativ la dezvoltarea economică, în primul rând prin politici publice și legislative, lucrând în parteneriat cu sectorul privat, cu investitorii români și străini. Câteva sugestii în acest sens:
- România ar trebui să revadă urgent întregul cadru legislativ în vederea simplificării, modernizării și clarificării acestuia.
- Având în vedere insuficiența capitalului autohton, fluxul tot mai scăzut de investiții străine, precum și reducerea semnificativă a creditării bancare este vital pentru România să identifice modalități ieftine de finanțare, cum ar fi fondurile UE.
Piața de fuziuni și achiziții în 2014
S-a observat un ușor reviriment al pieței de fuziuni și achiziții în 2013. Mă aștept ca anul 2014 să aducă o revigorare pe acest segment, chiar dacă nu una spectaculoasă. Cred că de urmărit este îndeosebi sectorul bancar, acolo unde se așteaptă câteva tranzacții, inclusiv tranzacții de portofolii de credite neperformante. De asemenea, listările la bursă ale companiilor din portofoliul statului reprezintă o altă oportunitate de afaceri în 2014 și, așa cum am văzut, există apetit pentru astfel de active în rândul investitorilor de la BVB.
Piața de audit și consultanță în 2014
Aș caracteriza anul 2013 drept unul al stabilizării. Piața a ajuns la un anumit echilibru și tendința pe termen mai lung este de creștere, însă ritmul acesteia va fi unul lent.
Condițiile de piață și concurența mențin o presiune asupra costurilor, ceea ce necesită foarte multă eficiență în utilizarea resurselor. Este clar că toată lumea din piață trebuie să muncească mai mult și mult mai eficient decât înainte de criză pentru a obține rezultate financiare satisfăcătoare.
Cele mai mari vulnerabilități pentru economia românească
România este într-o poziție dezavantajoasă în raport cu statele vecine comparabile în ceea ce privește competitivitatea. Economia funcționează cu valoare adăugată scăzută și consumuri energetice mari.
Economia românească a fost și este încă dependentă de capitalurile străine. Insuficiența capitalului autohton se face simțită mai ales în condițiile actuale de acces dificil la creditare.
Birocrația excesivă, slăbiciunea instituțiilor, ineficiența și risipa din sectorul public, precum și lipsa de coerență legislativă reprezintă de asemenea vulnerabilități majore.
Calitatea infrastructurii de transport este o mare și persistentă problemă, ca și nivelul prea scăzut de investiții din educație, care va avea un impact negativ pe termen lung în pregătirea forței de muncă.
Un alt dezavantaj îl reprezintă evoluția demografică nefavorabilă cu tendința de îmbătrânire a populației și fenomenul migrației talentelor.
Acțiuni și sectoare prioritare la nivelul autorităților
Energia - România își poate consolida poziția de centru energetic regional prin participarea la marile proiecte transnaționale din domeniul energiei.
România are capacitatea de a deveni un hub logistic regional prin valorificarea poziției sale strategice, de țară de graniță a Uniunii Europene cu acces la bazinul Mării Negre.
Agricultura - Există suprafețe considerabile care nu sunt exploatate, proprietatea este fragmentată, iar fermierii sunt deseori lipsiți de capitalul necesar pentru investiții. Sunt necesare proiecte de anvergură așa cum este canalul de irigații Siret-Bărăgan, inclusiv prin construcția acestuia în parteneriat public-privat. De asemenea, statul trebuie să joace un rol în stimularea consolidării proprietății prin politica fiscală și utilizarea fondurilor europene pentru a încuraja fermierii români să se asocieze și să valorifice producția agricolă pe plan local.
Industriile cu potențial de export și dezvoltarea de clustere tehnologice și industriale (auto, IT, software).
Vasile Iuga: Eu îmi păstrez optimismul, România va rămâne atractivă pe termen mediu și lung pentru investitori, dar cheia succesului pentru creșterea economică o reprezintă continuarea reformelor structurale. Întrebarea cheie este cum poate o țară ca România să recupereze rămânerile în urmă față de restul țărilor din Uniunea Europeană și să devină o economie competitivă într-o lume globalizată?
Șerban Toader, senior partner KPMG România
În 2014 mediul de afaceri din România are responsabilitatea de a continua să tragă după el întreaga societate, indiferent de fluctuațiile politice și de influențele externe economice sau de altă natură. Nu există o rețetă generică de succes care să fie aplicată de toate companiile. În multe sectoare, serviciile oferite sunt sub așteptările clienților, iar companiile ar trebui să remedieze această vulnerabilitate și să confere clientului un rol central în strategia de afaceri.
Cei mai mari clienți ai KPMG România: Banca Națională a României, Curtea de Conturi a României, Banca Transilvania, Electrica S.A., Grupul Porsche România, Vodafone, SN Nuclearelectrica S.A.
Piata de fuziuni și achiziții în 2014
KPMG continuă să privească cu optimism evoluția tranzacțiilor M&A;, în condițiile în care persistă lupta între manageri mai deciși și investitori care încă sunt precauți și anticipează o creștere a numărului de tranzacții M&A; realizate de fonduri de investiții cu capital privat - atât pe partea de achiziții, cât și pe cea de vânzări și, din motive similare, o creștere a numărului de Oferte Publice Inițiale.
Anul trecut KPMG a fost implicată în numerose tranzacții importante, inclusiv în tranzacții derulate de fonduri de investiții, cum ar fi preluarea Deutek de către Axxess Capital, sau preluarea Avangate de către Francisco Partners. Sunt, de asemenea, în curs și alte tranzacții care implică fonduri de investiții, ceea ce arată un interes constant din partea acestui tip de investitori.
Așteptările noastre sunt însă mai mari pentru 2014 și se îndreaptă spre tranzacții care să presupună consolidări în sectorul bancar prin vânzarea-cumpărarea unor bănci de talie mică sau mijlocie, precum și spre creșterea numărului de tranzacții care implică portofolii de credite, în special neperformante.
Strategia de business recomandată firmelor în acest an
Acum este momentul să încurajăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători, să dezvolte afaceri. Guvernul și antreprenorii trebuie să privească spre viitor, să inoveze și să își urmărească obiectivele de creștere.
Companiile ar trebui să evite abordarea extremă de reducere pe termen scurt a costurilor și să își dezvolte în schimb o strategie pe termen lung pentru câștigarea încrederii clienților, care va genera creșterea cotei de piață. Reducerea investițiilor în tehnologie/ modernizare, marketing & publicitate, cercetare & dezvoltare și în resurse umane (managementul talentelor) poate fi deseori percepută ca o măsură facilă atunci când reducerea costurilor devine o prioritate. Acele companii care și-au menținut investițiile în IT, inovare, consolidarea și extinderea brandului și o forță de muncă de elită, cu o pregătire profesională versatilă, se află într-o mai bună poziție competitivă pentru a beneficia de efectele pozitive odată ce începe redresarea economică.
Afacerile solide nu sunt acelea care marchează profituri pe termen scurt. Afaceri solide sunt mai degrabă cele care au o structură de bază puternică - situații financiare sănătoase, un model de afaceri flexibil, o structură robustă a capitalului și o bază stabilă de oameni talentați și cu experiență.
Acțiuni prioritare la nivelul autorităților
Mediul de afaceri din România are nevoie de stabilitate legislativă. Anul 2013 a adus o avalanșă de modificări în domeniul fiscalității, cele mai multe făcute fără consultare prealabilă sau cu un timp mult prea scurt alocat acestei proceduri pentru a permite o evaluare corectă a consecințelor noilor măsuri fiscale adoptate. Sistemul fiscal în general va trebui să se caracterizeze prin stabilitate pentru ca societățile să își poată canaliza eforturile spre creștere și investiții.
Inițiativa anunțată încă de anul trecut de rescriere a Codului fiscal ar trebui finalizată în cursul anului 2014 pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri, prin reunirea într-un singur document a legislației fiscale, ce ar trebui să fie mult mai clară și lipsită de interpretări ambigue.
Un risc important, care are legătură cu modelul de business, este lipsa de transparență, eficiență și responsabilitate la nivelul administrației publice. Prioritatea nr.1 la nivelul administrației publice în 2014 trebuie să fie transparența.
Alternativele cu potențial pentru piața de audit și consultanță și pentru KPMG ( piețe/companii)
Procesele de consultare publică, inițiate de Ministerul Finanțelor în scopul îmbunătățirii legislației fiscale, reprezentând mediul de afaceri în aceste dezbateri.
Proiecte precum asistența în procese de listare (IPO). KPMG a oferit servicii de audit și/sau contabilitate în mai multe listări și emisiuni de obligațiuni pe plan local și internațional.
Șerban Toader: În multe sectoare, serviciile oferite sunt sub așteptările clienților, iar companiile ar trebui să remedieze această vulnerabilitate și să confere clientului un rol central în strategia de afaceri
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.01.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu