Cum văd liderii locali ai Big 4 mersul economiei și piața de fuziuni și achiziții în 2014

Anul 2014 ar putea să aducă o revigorare a pieței de fuziuni și achiziții, chiar dacă nu una spectaculoasă, fiind de urmărit în special sectorul bancar unde am putea să vedem consolidări prin vânzarea - cumpărarea unor bănci de talie mică sau mijlocie, precum și creșterea numărului de tranzacții care implică portofolii de credite, în principal neperformante. În acest an ar urma să crească numărul de tranzacții M&A; realizate de fonduri de investiții cu capital privat. Listările la bursă ale companiilor din portofoliul statului ar fi o altă oportunitate de afaceri în 2014, au declarat pentru ZF șefii celor mai mari companii de audit și consultanță PwC, EY (Ernst&Young;), KPMG și Deloitte, care formează așa-numitul Big 4, polul liderilor din industria serviciilor profesionale.

România ar putea să înregistreze în acest an o creștere economică moderată, în jur de 2%, susținută în continuare de exporturi, fiind posibilă și îmbunătățirea gradului de absorbție a fondurilor europene. Iar cele mai mari riscuri pentru economie sunt tensiunile politice - inevitabile în anul electoral 2014, lipsa de coerență legislativă, inclusiv instabilitatea legislației fiscale, birocrația excesivă, lipsa de transparență, eficiență și responsabilitate la nivelul administrației publice, la care se adaugă competitivitatea scăzută a economiei, consideră șefii locali ai companiilor din Big 4. Claudia Medrega

Bogdan Ion, country managing partner al EY România și Moldova

Pentru 2014 ne așteptăm ca piața de fuziuni și achi­zi­ții să își reia tendința de creștere. Este necesară sus­ți­ne­rea pieței de capital locale ca sursă importantă de finan­țare a economiei. Astfel, continuarea progra­mu­lui de privatizări demarat cu succes în 2013, precum și eli­mi­narea barierelor care încă împiedică sau îngre­u­nează ac­cesul investitorilor străini ar trebui să rămâ­nă acțiuni prio­ritare. Piața de audit și consultanță din România are do­uă zone de evoluție în momentul de față: una canti­tativă - de creștere ușoară atât pe servi­ci­ile cunoscute de audit și consultanță și una calitativă - de reașezare pe bază de calitate a serviciilor oferite cli­en­ților, iar aici nu își spune cuvântul numai expertiza con­sul­tanților. Este vorba de trecerea cererii de ser­vicii profesionale de la o abordare tranzacțională la una relațională în care valoarea adăugată de consul­tanți este văzută ca un element esențial, strategic de că­tre clienții noștri.

Cei mai mari clienți ai EY România: Bitdefender, CEZ, Delphi Corpo­ration, Enel, Erste/BCR, GDF Suez, OMV Petrom, Raiffeisen, Renault, Teraplast, Scan­dia, Rompetrol, ING Group, Heidelberg Group.

Piața de fuziuni și achiziții

În anul 2013, piața de fuziuni și achiziții nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, rămânând, în cel mai bun caz, la același nivel cu 2012. Lipsa de predicti­bili­tate a cadrului fiscal și de reglementare, precum și difi­cul­tatea atragerii de finanțare bancară, au influ­en­țat evoluția pieței în 2013. S-au remarcat în 2013 un nu­măr de tranzacții importante în sectorul serviciilor financiare, în timp ce sectorul energiei, în particular cel al energiei rege­nerabile, a fost cel mai afectat de instabilitatea me­diu­lui de reglementare.

Ne așteptăm ca piața fuziunilor și achizițiilor să își reia tendința de creștere în 2014, în principal pe fon­dul îmbunătățirii condițiilor de creditare și al așteptatei re­câș­tigări a statutului de țară cu rating investment grade.

Economie. Principalele vulnerabilități

Imaginea externă a României privind potențialul de creștere economică în 2014 și anii următori este în continuare una favorabilă.

Scăderea nivelului investițiilor totale în econo­mie, instabilitatea mediului fiscal și de reglementare în ge­ne­ral - care poate determina retragerea unor in­vestitori stră­ini din România și competitivitatea scăzută a econo­miei sunt cele mai mari vulnerabilități pentru economie.

Este necesară susținerea pieței de capital locale ca sursă importantă de finanțare a economiei. Astfel, con­tinuarea programului de privatizări demarat cu suc­ces în 2013, precum și eliminarea barierelor care încă îm­piedică sau îngreunează accesul investitorilor stră­ini ar trebui să rămână acțiuni prioritare. Tot­odată, se im­pu­ne reformarea ANAF și întărirea ca­paci­tății insti­tu­țio­nale a autorităților de reglementare. Sis­temul fiscal suferă de ani de zile de câteva boli grave care sunt de mult în stare cronică: nu­măr mare de taxe fiscale și parafiscale, birocrație exce­sivă, proceduri com­plicate, structuri institu­țio­na­le ineficiente și lista poa­te continua. Orice progres în a rezolva aceste aspec­te ar ajuta economia națională, nelă­sând la o parte și dis­cu­ția separată și foarte se­rioa­să cu privire la eva­ziu­nea fiscală. Un alt obiectiv pentru autorități ar tre­bui să fie pregătirea și im­ple­men­tarea consecventă a unor pla­nuri naționale de dez­voltare pe direcții stra­te­gi­ce cum ar fi IT hub, auto­motive, energie și infra­struc­tură, care să facili­te­ze investițiile în aceste domenii.

Anul 2013 a fost mai bun decât 2012, în special da­torită rezultatelor din agricultură (element con­junc­tural). Din păcate, au lipsit progresele așteptate în zona de reformă economică.

Puncte forte ale României

Exportul a funcționat ca un motor important de creș­tere în ultimii ani și tendința se păstrează și în continuare.

Imaginea externă a României privind potențialul de creștere și privind investițiile străine directe se păs­trea­ză la cote mari, conform studiului EY European Attractiveness 2013.

Absorbția fondurilor europene rămâne o zonă de potențial major pentru perioada 2014-2020.

Ahmed Hassan, country managing partner al Deloitte România

România ar trebui să îmbunătățească condițiile de finan­ța­re a economiei reale, să facă progrese în reformele fiscale - o co­lec­tare mai bună a taxelor - și să îmbu­nă­tățească etica în afa­ceri (redu­cerea corup­ției și birocrației). Cu perspectivele de creș­tere economică pe termen lung încă intacte, România tre­bu­ie să se con­cen­treze pe îmbunătățirea competi­ti­vității, in­ves­tiții în pepiniera de talente și eliminarea blocajelor structurale.

Piața de fuziuni și achiziții în 2014

După un an mai degrabă dificil ar trebui să vedem o ușoară redresare în această activitate.

Având în vedere semnalele pozi­ti­ve primite din mediul re­gional și glo­bal, România ar trebui să rămână „vizibilă“ în Europa Centrală și de Est, dar numai dacă vom reuși să creăm un mediu mai competitiv pentru investitori, ceea ce va con­duce la o dezvoltare suste­nabilă a pieței de fuziuni și achiziții.

Strategia de business recomandată firmelor în acest an

Mediul de business rămâne vola­til, dar sentimentul cu privire la perspec­ti­vele de creștere se îmbunătățește com­pa­ra­tiv cu anul precedent. În ciuda îm­bu­nătățirii indicatorilor ma­cro, cei mai mulți directori financiari ră­mân pre­cauți. Nu trăim vremuri ușoa­re și este clar că încrederea oa­me­nilor de afa­ceri necesită stimuli suplimentari. Cu toa­te aces­tea, putem previziona îmbu­nă­tățiri în 2014.

Companiile vor avea o sarcină di­fi­ci­lă să găsească echi­li­brul corect între stra­tegiile de creștere și investiții pentru îm­bu­nătățirea sistemelor, pregătirii per­so­nalu­lui și pro­fi­ta­bi­li­tă­ții pe termen scurt.

Companiile care au ajustat deja mo­delul operațional în anii anteriori vor putea fi capabile să profite de îmbună­tă­ți­rea încrederii mediului de afaceri în 2014. Pentru firmele din domenii cum ar fi producție și con­struc­ții, dacă nu au fă­cut ajustări struc­tu­ra­le ale mo­delului ope­ra­țional, atunci în­că un an de incer­ti­tu­dine va fi extrem de provocator.

Economia în 2014

Pentru a înregistra o creștere ro­bus­tă, economia are mare nevoie de o creș­tere semnificativă a investițiilor stră­i­ne di­recte și a gradului de absorbție a fondu­rilor europene. Ascen­siunea ușoa­ră a investițiilor străine directe va fi pri­mul sem­nal că România va avea o creș­tere economică mai suste­na­bilă și de ace­ea autoritățile ar trebui să se concen­treze pe sti­mularea acestor investiții.

În 2014 persistă încă factorii de risc politic, ceea ce ar putea amenința per­spec­tivele de creștere economică și ar pu­tea duce la politici fiscale inefi­cien­te. Iar acești factori afec­tea­ză direct în­cre­de­rea mediului de afaceri. Rămâne în­tre­barea: care sunt șansele de a avea o re­dre­sare susținută a economiei? Și dacă se va întâmpla, cum va arăta aceasta?

Economia României este într-o sta­re bună atunci când ne uităm la rata scă­zută a șomajului și rata relativ mică a in­fla­ției, dar redresarea economiei a fost oare­cum lipsită de vla­gă din cauza încre­derii reduse a mediului de afaceri, pre­dic­ti­bi­lității scăzute a politicii fiscale și a investițiilor slabe.

Creșterea economică actuală a Ro­mâniei se bazează pe as­censiunea ex­por­turilor - pe segmentul auto, agri­col și alte do­menii conexe - atât către zona eu­ro, cât mai ales către țările din afara UE.

Multe dintre cauzele crizei re­gio­nale din zona euro și recesiunea nu sunt pe deplin soluționate. Iar sistemul bancar are încă de rezolvat problema nivelului ridi­cat al creditelor neperformante și difi­cul­tățile legate de accesarea creditelor, în special pentru sectorul IMM-urilor.

Atragerea investitorilor străini. Acordul cu FMI

Investitorii străini solicită pe lângă me­diul economic stabil: politici fiscale sta­bile, reducerea sarcinii administrative și revigorarea consumului intern. În cele din urmă este vorba de randamentul investițiilor.

Instituțiile financiare internațio­na­le precum FMI, UE și Banca Mondială sunt importante pentru o economie emer­gentă cum este România, deoarece im­pli­carea lor aduce stabilitate și în­cre­dere investitorilor. Pe de altă parte, astfel de instituții au cerut întotdeauna condi­țio­nalități dure care trebuie îndeplinite, iar uneori poate să fie dificil pentru Guvern să le pună în aplicare.

Ahmed Hassan: România ar trebui să îmbunătățească condițiile de finan­ța­re a economiei reale, să facă progrese în reformele fiscale și să îmbu­nă­tățească etica în afa­ceri

Vasile Iuga, country managing partner, PwC România și managing partner, PwC Europa de Sud-Est

România va rămâne atractivă pe termen me­diu și lung pentru investitori, dar cheia suc­ce­sului pentru creșterea economică o repre­zintă continuarea reformelor structurale. Eu îmi păstrez optimismul. Întrebarea cheie este cum poate o țară ca România să recupe­re­ze rămânerile în urmă față de restul țărilor din Uniunea Europeană și să devină o eco­no­mie competitivă într-o lume globalizată?

Economia în 2014

În ceea ce privește economia româ­neas­că, prognozele indică o creștere economică moderată - în jur de 2%, susținută de creșterea în continuare a exporturilor și, poate, un ușor reviriment al sectorului de construcții și o îmbu­nătățire a absorbției de fonduri euro­pene. Este posibilă și o performanță de peste 2%, condiționat de performanța sectorului agricol.

Statul poate contribui semnificativ la dez­voltarea economică, în primul rând prin poli­tici publice și legislative, lucrând în parteneriat cu sectorul privat, cu investitorii români și străini. Câteva sugestii în acest sens:

- România ar trebui să revadă urgent în­tre­gul cadru legislativ în vederea simpli­fi­cării, modernizării și clarificării acestuia.

- Având în vedere insuficiența capitalului autoh­ton, fluxul tot mai scăzut de inves­ti­ții străine, precum și reducerea semni­fi­ca­tivă a creditării bancare este vital pen­tru România să identifice modalități ief­ti­ne de finanțare, cum ar fi fondurile UE.

Piața de fuziuni și achiziții în 2014

S-a observat un ușor reviriment al pieței de fuziuni și achiziții în 2013. Mă aștept ca anul 2014 să aducă o revigorare pe acest segment, chiar dacă nu una spectaculoasă. Cred că de urmărit este îndeosebi sectorul bancar, acolo unde se așteaptă câteva tranzacții, inclusiv tran­zacții de portofolii de credite neperfor­mante. De asemenea, listările la bursă ale companiilor din portofoliul statului reprezintă o altă oportunitate de afaceri în 2014 și, așa cum am văzut, există apetit pentru astfel de active în rândul investitorilor de la BVB.

Piața de audit și consultanță în 2014

Aș caracteriza anul 2013 drept unul al stabilizării. Piața a ajuns la un anumit echilibru și tendința pe termen mai lung este de creștere, însă ritmul acesteia va fi unul lent.

Condițiile de piață și concurența mențin o presiune asupra costurilor, ceea ce necesită foarte multă eficiență în utilizarea resurselor. Este clar că toată lumea din piață trebuie să muncească mai mult și mult mai eficient decât înainte de criză pentru a obține rezultate financiare satisfăcătoare.

Cele mai mari vulnerabilități pentru economia românească

România este într-o poziție dezavan­ta­joasă în raport cu statele vecine comparabile în ceea ce privește competitivitatea. Economia funcționează cu valoare adăugată scăzută și consumuri energetice mari.

Economia românească a fost și este încă depen­dentă de capitalurile străine. Insufi­ciența capitalului autohton se face simțită mai ales în condițiile actuale de acces dificil la creditare.

Birocrația excesivă, slăbiciunea institu­țiilor, ineficiența și risipa din sectorul public, precum și lipsa de coerență legislativă repre­zintă de asemenea vulnerabilități majore.

Calitatea infrastructurii de transport este o mare și persistentă problemă, ca și nivelul prea scăzut de investiții din educație, care va avea un impact negativ pe termen lung în pregătirea forței de muncă.

Un alt dezavantaj îl reprezintă evoluția de­mografică nefavorabilă cu tendința de îmbă­trânire a populației și fenomenul migra­ției talentelor.

Acțiuni și sectoare prioritare la nivelul autorităților

Energia - România își poate consolida poziția de centru energetic regional prin par­tici­parea la marile proiecte transnaționale din domeniul energiei.

România are capacitatea de a deveni un hub logistic regional prin valorificarea poziției sale strategice, de țară de graniță a Uniunii Europene cu acces la bazinul Mării Negre.

Agricultura - Există suprafețe conside­rabile care nu sunt exploatate, proprietatea este fragmentată, iar fermierii sunt deseori lip­siți de capitalul necesar pentru investiții. Sunt nece­sare proiecte de anvergură așa cum este canalul de irigații Siret-Bărăgan, inclusiv prin con­strucția acestuia în parteneriat public-pri­vat. De asemenea, statul trebuie să joace un rol în stimularea consolidării proprietății prin politica fiscală și utilizarea fondurilor euro­pe­ne pentru a încuraja fermierii români să se aso­cieze și să valorifice producția agricolă pe plan local.

Industriile cu potențial de export și dezvoltarea de clustere tehnologice și indus­triale (auto, IT, software).

Vasile Iuga: Eu îmi păstrez optimismul, România va rămâne atractivă pe termen mediu și lung pentru investitori, dar cheia succesului pentru creșterea economică o reprezintă continuarea reformelor structurale. Întrebarea cheie este cum poate o țară ca România să recupereze rămânerile în urmă față de restul țărilor din Uniunea Europeană și să devină o economie competitivă într-o lume globalizată?

Șerban Toader, senior partner KPMG România

În 2014 mediul de afaceri din România are res­ponsabilitatea de a continua să tragă după el întreaga societate, indi­fer­ent de fluctuațiile politice și de influ­en­țele externe economice sau de altă na­tură. Nu există o rețetă generică de suc­ces care să fie aplicată de toate com­pa­niile. În multe sectoare, serviciile ofe­rite sunt sub așteptările clienților, iar com­paniile ar trebui să remedieze aceas­tă vulnerabilitate și să confere cli­en­tului un rol central în strategia de afaceri.

Cei mai mari clienți ai KPMG România: Banca Na­țională a României, Curtea de Con­turi a României, Banca Transilvania, Elec­trica S.A., Grupul Porsche Româ­nia, Voda­fone, SN Nuclear­electrica S.A.

Piata de fuziuni și achiziții în 2014

KPMG continuă să privească cu optimism evoluția tran­zac­țiilor M&A;, în con­dițiile în care persistă lupta între ma­na­geri mai deciși și investitori care încă sunt precauți și antici­pea­ză o creș­te­re a nu­mărului de tranzacții M&A; reali­za­te de fon­duri de investiții cu capital privat - atât pe partea de achiziții, cât și pe cea de vânzări și, din motive similare, o creștere a nu­mă­rului de Oferte Publice Inițiale.

Anul trecut KPMG a fost im­pli­ca­tă în numerose tran­zac­ții impor­tante, inclu­siv în tranzacții derulate de fonduri de in­ves­tiții, cum ar fi preluarea Deutek de către Axxess Capi­tal, sau pre­luarea Avangate de către Francisco Partners. Sunt, de ase­me­nea, în curs și alte tran­zac­ții care implică fonduri de in­ves­ti­ții, ceea ce arată un interes constant din partea acestui tip de investitori.

Așteptările noastre sunt însă mai mari pentru 2014 și se în­dreaptă spre tran­zacții care să presupună consolidări în sec­torul bancar prin vânzarea-cum­pă­ra­rea unor bănci de talie mi­că sau mijlo­cie, precum și spre creșterea numărului de tran­zac­ții care implică portofolii de credite, în special neperformante.

Strategia de business reco­man­dată firmelor în acest an

Acum este momentul să încura­jăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători, să dezvolte afaceri. Guver­nul și antreprenorii trebuie să privească spre viitor, să inoveze și să își urmărească obiectivele de creștere.

Companiile ar trebui să evite abor­darea extremă de redu­cere pe ter­men scurt a costurilor și să își dezvolte în schimb o stra­tegie pe termen lung pen­tru câș­ti­garea încrederii clien­ți­lor, care va ge­nera creșterea cotei de piață. Redu­cerea in­ves­ti­ți­ilor în tehnologie/ mo­der­nizare, mar­keting & publicitate, cer­ce­­tare & dez­voltare și în resurse uma­ne (manage­men­tul talen­te­lor) poa­te fi deseori perce­pu­tă ca o măsură facilă atunci când re­du­ce­rea costurilor devine o prioritate. Acele companii care și-au men­ținut in­ves­tițiile în IT, inovare, consolidarea și ex­tin­de­rea bran­dului și o forță de muncă de elită, cu o pregătire pro­fe­sio­na­lă ver­sa­tilă, se află într-o mai bună poziție com­pe­titivă pen­tru a beneficia de efectele po­zi­tive odată ce începe redre­sarea economică.

Afacerile solide nu sunt acelea care marchează profituri pe termen scurt. Afaceri solide sunt mai degrabă cele care au o structură de bază puter­ni­că - situații financiare sănătoase, un mo­del de afaceri flexibil, o structură ro­bus­tă a capitalului și o bază stabilă de oameni talentați și cu experiență.

Acțiuni prioritare la nivelul autorităților

Mediul de afaceri din România are nevoie de stabilitate le­gislativă. Anul 2013 a adus o avalanșă de mo­di­fi­cări în dome­niul fiscalității, cele mai mul­te făcute fără consultare prealabilă sau cu un timp mult prea scurt alocat aces­tei proceduri pentru a permite o eva­luare corectă a consecințelor noilor mă­suri fis­ca­le adoptate. Sistemul fiscal în general va trebui să se carac­te­rize­ze prin stabi­lita­te pentru ca societățile să își poa­tă ca­na­liza eforturile spre creștere și investiții.

Inițiativa anunțată încă de anul tre­cut de rescriere a Codului fiscal ar tre­bui finalizată în cursul anului 2014 pen­tru a veni în sprijinul mediului de afa­ceri, prin reunirea într-un singur do­cu­ment a legislației fiscale, ce ar trebui să fie mult mai clară și lipsită de inter­pre­tări ambigue.

Un risc important, care are legă­tu­ră cu modelul de business, este lipsa de transparență, eficiență și responsa­bi­li­tate la nivelul administrației publice. Prio­ritatea nr.1 la nivelul administrației publi­ce în 2014 trebuie să fie transparența.

Alternativele cu potențial pentru piața de audit și consultanță și pentru KPMG ( piețe/companii)

Procesele de con­sultare publică, inițiate de Minis­terul Fi­nan­țelor în scopul îmbunătățirii legislației fiscale, repre­zen­tând mediul de afaceri în aceste dezbateri.

Proiecte precum asis­tența în pro­ce­se de listare (IPO). KPMG a oferit ser­vicii de audit și/sau contabilitate în mai multe listări și emisiuni de obli­ga­țiuni pe plan local și internațional.

Șerban Toader: În multe sectoare, serviciile ofe­rite sunt sub așteptările clienților, iar com­paniile ar trebui să remedieze aceas­tă vulnerabilitate și să confere cli­en­tului un rol central în strategia de afaceri



Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.01.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega