Furtuna perfectă care clatină economii emergente precum Argentina, Brazilia, Turcia și Africa de Sud va mai ține câteva săptămâni, cu presiuni mari în special pe monede, au avertizat analiștii, iar managerii de fonduri sunt acum mai pesimiști decât erau în urmă cu mulți ani în legătură cu aceste piețe după evaluarea pagubelor provocate de „intemperiile“ financiare, în timp ce presa a pornit vânătoarea vinovaților.„În următoarele săptămâni vom vedea din ce în ce mai multe presiuni exercitate asupra piețelor emergente. Vor continua presiunile negative asupra monedelor economiilor emergente și asupra piețelor emergente în general“, a afirmat Xavier Denis, analist la Société Générale, într-un interviu acordat CNBC.
Pesoul argentinian s-a depreciat cu aproape 20% săptămâna trecută în raport cu dolarul, în timp ce randul sud-african, realul brazilian, rubla rusească, hrivna ucraineană și lira turcească au căzut la cote record. În ultimele 12 luni, pesoul, realul și lira turcească s-au depreciat cu 84%, 36% respectiv 22%.
Kathy Lien, analist la BK Asset Management, apreciază că monedele economiilor emergente vor scădea cu încă 5% înainte să se stabilizeze. Cea mai mare teamă este că actuala criză de pe piețele monetare se va metamorfoza într-o criză economică de proporții care va contamina alte economii, a atenționat Matthias Kuhlmey, analist la Global Investment Solutions, citat de usatoday.com.
Cât despre vinovați, președintele Braziliei Dilma Rousseff nu are niciun semn de îndoială. Cauza furtunii financiare este „retragerea stimulentelor monetare de către economiile dezvoltate“. Guvernatorul băncii centrale braziliene Alexandre Tom-bini a întărit acuzațiile spunând că impactul lipsei „unui exit controlat din politicile monetare extrem de relaxate“ s-a simțit pe piețele emergente.
Bula de exuberanță care a înconjurat economiile emergente începe să se spargă
Cauzele sunt însă mult mai complexe și includ exuberanța irațională cu care investitorii au tratat economiile emergente, dar și slăbiciunile cronice ale acestor piețe. Revista Times descrie situația ca o coborâre de pe înălțimile piețelor emergente, ademenitoare cât timp SUA și Europa erau strivite de datorii, șomaj și recesiune, și explică cum a apărut furtuna.
În contrast cu lumea occidentală, economii precum China, India, Brazilia și Indonezia au continuat să crească în acele vremuri de criză, iar investitorii au căutat să profite, scrie Times. Banii au început să curgă generos în aceste piețe după ce băncile centrale din SUA, Europa și Japonia, sub presiunea celei mai grave crize economice de după cel de-Al Doilea Război Mondial, și-au inundat economiile cu lichiditate ieftină și în cantități enorme pentru a preveni agravarea problemelor.
Situația de acum reflectă faptul că investitorii încep să-și dea seama că lumea emergentă are propriile probleme și că nu s-a izolat de problemele Vestului. Bula de exuberanță care a înconjurat economiile emergente începe să se spargă.
Unele economii emergente mari se bazau prea mult pe o Chină acum mai slabă
O cauză majoră a actualei furtuni și identificată de mulți analiști este China. Această economie, a doua ca mărime la nivel mondial, a crescut puternic anul trecut, cu 7,7%, dar ritmul nu se poate compara cu creșterile de două cifre de dinaintea crizei. Mulți economiști se tem că încetinirea va continua forțând economia să aterizeze dur deoarece modelul de creștere bazat obsesiv pe investiții nu mai este eficient, iar liderii comuniști s-au angajat la eforturi de reformă nemaiîntâlnite în China cu scopul de a construi noi fundații pentru dezvoltare. O mare parte din performanțele realizate de China în timpul crizei s-a datorat creditării masive, strategie în urma căreia economia a rămas împovărată cu datorii uriașe. Creșterea a alimentat comsumul pentru aproape orice, de la minereu de fier la articole de modă de lux, dar nu într-un mod sustenabil. Acum, când Beijingul încearcă să reechilibreze situația, țări precum Brazilia ale căror economii depind mult de exporturile către China își văd creșterea amenințată. China a devenit cel mai mare partener comercial al Braziliei și Africii de Sud.
În pofida avertismentelor date din timp de mulți economiști, investitorii par că abia acum își ajustează strategiile la o lume cu o Chină mai lentă.
„Temeți-vă. China încearcă să ajungă la ritmuri de creștere economică neobișnuit de mari umflând și mai mult bula investițiilor și pe cea a creditului. Economia se dezechilibrează tot mai mult și nu văd cum totul s-ar putea sfârși cu bine“, a explicat Mike Riddell, manager de fonduri la M&G; Investments, citat de Financial Times. Publicația britanică explică că managerii de fonduri sunt acum mai pesimiști decât erau în urmă cu mulți ani în legătură cu economiile emergente deoarece, spre deosebire de acum 15 ani, aceste țări depind enorm de China și nu de SUA, o economie în prezent mai dinamică.
Propriile slăbiciuni
De asemenea, investitorii își dau seama că multe națiuni în curs de dezvoltare se confruntă cu presiuni politice care le frânează economiile. Spre exemplu, India, năpăstuită de un blocaj politic înaintea alegerilor, a permis reformelor de liberalizare a pieței care au stimulat creșterea să înghețe. În Tailanda, un război politic destabilizează economia.
Alte probleme au fost exacerbate de criză. Banii ieftini aruncați pe piețe de Rezerva Federală a SUA pentru stimularea celei mai mari economii a lumii au făcut mai ușor pentru țări precum Turcia și India să finanțeze consumul și, în esență, să ducă o viață mai bogată decât și-ar putea permite. Investitorii se tem că acum când Fed își retrage stimulul acestor țări le va fi mai greu să obțină finanțare ieftină, ceea ce va afecta creșterea economică. Unele companii prezente pe piețele emergente precum Indonezia au acumulat datorii semnificative în dolari care pot deveni mai scump de administrat. În Turcia, problemelor legate de dependența economiei de capitalul străin li se adaugă instabilitatea socială și un scandal politic care șubrezește puterea guvernului.
Lumea plătește acum prețul exuberanței iraționale cu care au fost tratate economiile emergente, concluzionează Times.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.01.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu