Stimulentele pentru persoanele cu venituri sub medie se reflectă mai repede în consum decât o măsură care să prevadă facilități pentru toate categoriile sociale, a declarat, joi, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, precizând că inițiativa privind restructurarea creditelor aparține lui Liviu Voinea."În economie mai sunt și niște constante. Știm că la veniturile mai mici, există o rigiditate. Persoane cu venituri până în medie, dacă primesc un venit suplimentar nu se duc să-i economisească. Aici răspunsul este clar (...), aici esistă un argument puternic, dacă se dorește stimularea consumului, că, într-adevăr, la veniturile sub medie, probabilitatea este mare ca o ușurare din rată să se ducă spre consum", a explicat Isărescu întrebat dacă un stimul fiscal pentru persoanele cu venituri sub medie se va reflecta mai rapid în consum și în creșterea economică decât o măsură nediscreționară, aplicată pentru toți contribuabilii.
El a cerut, însă, presei să se adreseze Ministerului Finanțelor, întrucât nu cunoaște toate detaliile proiectului și, în aceste condiții, nu ar putea să dea o interpretare exhaustivă sau să facă estimări de impact.
"Domnul ministru (Liviu Voinea) este modest. Și-a creat o schemă care îi aparține, eu nu vreau să îmi asum meritele (...) Să știți că a discutat și cu Fondul și pe la Ecofin. În toate țările se caută aceste măsuri care să stimuleze consumul, și care să nu facă rău", a adăugat Isărescu.
Șeful băncii centrale a recunoscut că în anii precedenți nu a fost un adept al stimulării consumului prin măsuri din partea autorităților, explicând că astfel de abordări nu puteau fi promovate într-o perioadă de ajustare a deficitului buegtar și a celui de balanță de plăți.
"În 2011 am spus și că nu e cazul să stimuleze consumul și acum spun că este cazul. Păi în 2011 avea loc o corecție masivă, toate politicile lucrau să ducă deficitul de cont curent de la 14% la mai puțin, și deficitul bugetar de la 9% la mai puțin. Acum suntem jos de tot. Deficitul de cont curent a ajuns 1% și dacă tendințele continuă se va mișca spre surplus. Nu cred că România este bine să ajungă cu surplus de cont curent. Asta înseamnă că fie ar trebui să acumulăm rezerve, avem rezerve care după unii indicatori pot fi considerate excesive, fie să investim în alte țări la rândul nostru. Nici aici nu cred că trebuie să abuzăm de dorința noastră de a investi în alte țări. Apare această problemă de stimulare a consumului", a adăugat guvernatorul BNR.
În urmă cu două zile, oficialul BNR spunea că schema fiscală privind restructurarea creditelor reprezintă un prim pas spre diferențierea impozitării, prin limita de venit de 1.600 de lei impusă pentru clienții băncilor care pot beneficia de reducerea impozitului.
Proiectul de ordonanță a atras, însă, critici din partea PNL, partid aflat la guvernare în coaliția USL, întrucât această măsură limitează șansele implementării unei reduceri a contribuțiilor de asigurări sociale, inițiativă a liberalilor care urma să fie introdusă de la mijlocul anului.
De altfel, liderii PNL au propus înlocuirea ministrului Finanțelor, Daniel Chițoiu, pentru că ar fi fost de acord cu inițiativa lui Liviu Voinea, pe care presa a numit-o "Electorata". Pe de altă parte, informații despre schimbarea iminentă a lui Chițoiu de la Ministerul Finanțelor circulau din urmă cu două săptămâni.
"În ultimă instanță, dacă persoanele cărora i se adresează această măsură sunt limitate la 1.600 lei, este un prim pas spre diferențierea impozitării", a spus Isărescu.
Anterior, el a afirmat că băncile nu ar avea motive prudențiale sau de afaceri pentru a reeșalona creditele fără restanțe, dar ar putea să aleagă o ușurare a plăților pentru clienții care "gâfâie" și sunt aproape de neperformanță.
Luni seara, la finalul discuțiilor cu FMI, premierul Victor Ponta a confirmat informațiile transmise anterior de MEDIAFAX privind programul de stimulare a consumului pregătit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeșalonare.
Sistemul este opțional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunțat că ar fi încheiat vreo înțelegere cu instituțiile de credit.
Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerințe, prima dintre acestea restricționând aplicarea doar la creditele fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.
Operațiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate și nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligațiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.
Ponta a arătat că FMI consideră că decizia Guvernului de a sprijini pe o perioadă de doi ani persoanele care au credite va conduce la o creștere a creditării și a consumului.
Asociația Oamenilor de Afaceri din România consideră că ajutorul fiscal pentru populația cu venituri sub medie și credite bancare ridică problema echității, însă este o măsură care va încuraja rambursările.
0 comments :
Trimiteți un comentariu