
Întrucât programul se adresează doar rezidenților, gratuitatea transportului public i-a convins pe mulți dintre cei care lucrează în Tallin dar nu aveau domiciliul aici să se înregistreze ca rezidenți, iar rezultatul a fost că au crescut veniturile din taxe la bugetul local, ceea ce a permis acoperirea unei părți semnificative a veniturilor pierdute prin introducerea acestui program.
La un an de la implementarea sistemului, opiniile privind eficacitatea transportului public gratuit sunt împărțite. Autoritățile locale spun că traficul din principalele intersecții s-a redus imediat după aplicarea sistemului, că mai mulți oameni ies acum în oraș și cheltuiesc bani și că sunt rentabile investițiile cu bani de la buget în transportul public chiar dacă nu sunt încasate venituri din bilete.
„Primul an a arătat că putem. Am cumpărat autobuze noi și intenționăm să înlocuim toate autobuzele cu unele moderne în cinci ani. O linie de tramvai este în renovare și vor fi achiziționate tramvaie noi“, a afirmat viceprimarul Tallinnului Taavi Aas.
Unii observatori spun însă că nu mulți șoferi au renunțat la confortul propriului automobil, iar proprietarii firmelor de taxi se plâng că afacerile lor au avut de suferit.
Cert este că și în alte orașe din lume funcționează programe similare, iar mai multe orașe europene sunt interesate să preia modelul estonian. Tallinn este însă prima capitală din lume care a făcut gratuit tot transportul în comun.
Gratuitatea transportului public, un privilegiu oferit doar rezidenților
Autoritățile locale din Tallinn au estimat la momentul introducerii transportului public gratuit că numărul celor care vor folosi mijloacele de transport în comun va crește cu 20%, că emisiile de dioxid de carbon se vor reduce considerabil deoarece mulți dintre locuitorii Tallinnului vor renunța la mașinile personale, iar șomerii vor fi mai mobili în căutarea unui loc de muncă. Primarul Tallinnului Edgar Savisaar, inițiatorul programului, a spus că economiile realizate de rezidenții din Tallinn prin folosirea gratuită a tramvaielor și autobuzelor echivalează cu al 13-lea salariu.
Înainte de introducerea transportului public gratuit, în capitala Estoniei erau circa 40.000 de nerezidenți, ceea ce înseamnă că deși locuiau în oraș plăteau taxe în localitatea de origine. Gratuitatea transportului public, un privilegiu oferit doar rezidenților, i-a determinat pe aceștia să-și declare domiciliul în Tallinn și astfel să plătească taxe la bugetul capitalei. Circa 13.000 de nerezidenți și-au mutat domiciliul în Tallinn în 2013, de trei ori mai mulți decât în anul precedent, iar contribuțiile lor anuale la bugetul local au atins aproximativ 10 milioane de euro, aproape cât veniturile pierdute prin oferirea de transport gratuit, de 12 milioane de euro, scrie publicația Citiscope.
„Dacă toți cei care au devenit rezidenți ar fi plătitori de taxe, atunci costurile acestui proiect ar fi recuperate“, a afirmat vice-primarul Tallinnului Taavi Aas.
Imediat după implementarea transportului public gratuit traficul în cele mai mari intersecții din Tallinn s-a redus cu 14% comparativ cu o săptămână înainte de aplicarea programului, a punctat primarul capitalei Edgar Savisaar. El a subliniat că a crescut, de asemenea, și numărul celor care au ales să utilizeze transportul în comun.
„Suntem adesea întrebați de ce oferim transport public gratuit. Însă întrebarea potrivită ar fi de ce cele mai multe orașe din lume nu o fac încă“, a spus Savisaar.
Programul a descurajat mersul pe jos
Un studiu al Universității Tehnice Regale din Suedia arată însă că este greu să îi convingi pe posesorii de autoturisme să renunțe la confortul propriei mașini. Cea mai mare creștere a utilizării transportului public, de 10%, a fost înregistrată în Lasnamäe, un cartier din Tallinn intens populat și cu o rată a șomajului mai mare decât în alte cartiere ale capitalei. În ansamblu, gradul de utilizare a mijloacelor publice de transport a crescut cu doar 1,2%, potrivit studiului. Programul a descurajat mersul pe jos, dar nu și pe cel cu mașina proprie.
Autorii studiului subliniază că mult mai eficiente în descurajarea folosirii mașinilor personale ar fi fost creșterea taxelor pentru parcare, pentru utilizarea drumurilor sau majorarea prețului benzinei.
Studiul a identificat și aspectele pozitive ale transportului public gratuit, precum creșterea mobilității populației, în special în cartierul sărac Lasnamäe.
Programul privind transportul public gratuit afectează antreprenoriatul iar mulți șoferi de taxi ar putea rămâne fără locuri de muncă, a avertizat Andrea Green, managerul companiei de taxi Saksa Takso din Tallinn, citat de Huffington Post. Potrivit acestuia, comenzile de taxi au scăzut cu 25% în primele două luni după implementarea programului comparativ cu perioada similară din 2012.
Inițiative asemănătoare au fost aplicate și în alte orașe
Programe asemănătoare celui din Tallinn au funcționat în anii 1990 în orașe mici precum Templin din Germania, Chateauroux și Aubagne din Franța și Hasselt din Belgia, unde utilizarea transportului public a crescut de peste zece ori după implementarea sistemului, potrivit Citiscope. Hasselt a renunțat la program anul trecut întrucât acesta devenise nesustenabil în condițiile în care orașul se confrunta cu dificultăți financiare, însă anumite categorii de persoane, precum tinerii și vârstnicii, încă mai beneficiază de gratuitate.
În multe orașe din Statele Unite este gratuit transportul cu autobuzele care circulă în zonele centrale și pe rutele către campusurile universitare. Singapore a introdus transportul gratuit pe tren pentru călătoriile efectuate dimineața pentru a decongestiona traficul de la primele ore. Orașul Chengdu din vestul Chinei oferă un mix de astfel de facilități: transport public gratuit pentru vârstnici, transport gratuit pentru 44 de linii de autobuz pe rute centrale și transport gratuit de la 5 la 7 dimineața.
În martie, autoritățile locale din Paris au făcut transportul public gratuit timp trei zile pentru a reduce poluarea, care atinsese cote alarmante. Modelul Tallinnului este studiat și ar putea fi adoptat și de alte orașe europene, inclusiv din Polonia și Lituania.
Rezultate și concluzii:
gradul de utilizare a mijloacelor de transport în comun a crescut cu 1,2%;
numărul rezidențiolor din Tallinn a crescut cu 13.000 în 2013;
veniturile din taxe la bugetul local au crescut cu circa 10 milioane euro anul trecut;
veniturile pierdute prin aplicarea programului au fost de 12 milioane euro;
costurile de operare ale noului sistem de transport în comun sunt de două ori mai mici;
populația nu a renunțat la confortul propriei mașini;
mai puțini oameni aleg să meargă pe jos; • afacerile taximetriștilor sunt puse în pericol.
0 comments :
Trimiteți un comentariu