Cine are dreptate? „Criza s-a terminat!“, spune ministrul român al bugetului. Ba nu, este „un fals sentiment de siguranță“, avertizează șefa FMI. Băncile nu creditează suficient

„Criza s-a terminat! Luați îm­pru­muturi, investiți, con­sumați, România și-a re­venit!“, îndeamnă minis­trul bugetului Liviu Voi­nea

. Dar criza financiară din Europa nu s-a terminat, băncile nu creditează suficient, inflația slabă pune serios în pericol revenirea economică, iar turbulențele din Ucraina reprezintă un pericol dificil de estimat și pot avea „consecințe economice grave“, avertizează directorul general al Fondului Monetar Internațional Christine Lagarde. Cine are dreptate?

Președintele Franței François Hollande avertizează și el asupra altui pericol pentru economia europeană și chiar pentru integri­tatea UE, euroscepticismul, care dacă va prin­de rădăcini poate duce la ruină finan­ciară. Creditarea bancară slabă, condițiile de finanțare pentru companii nu sunt echili­brate și inflația scăzută amenință serios revenirea economiei europene, iar criza din Ucraina poate pune în pericol relansarea economiei globale, spune Lagarde într-un interviu acordat publicației germane Handelsblatt. Ea atenționează astfel în privința optimismului dat doar de ieșirea unor state precum Irlanda din programele de bailout internațional, în privința „falsului sentiment de siguranță“ din zona euro.

În aceste condiții, „politica monetară din Europa ar trebui să asigure mai multe stimulente de creștere“, a explicat Lagarde, fost ministrul de finanțe al Franței, repetând astfel apelurile către Banca Centrală Europeană (BCE) să intervină pentru a ține sub control riscurile aduse de inflația din zona euro care persistă la niveluri reduse, scrie agenția Thomson Reuters. Ce se întâmplă în zona euro este important pen­tru România deoarece economia româ­nească este conectată la economiile acelor state. Aproape jumătate din exporturile ro­mâ­nești se duc în zona euro, iar cea mai mare parte a sistemului bancar românesc este controlat de bănci-mamă din zona euro.

Nemții cred că zona euro mai are mult până să iasă din criză

Îngrijorările șefei FMI privind pericolul deflaționist și criza ucraineană sunt împărtășite de majoritatea investitorilor, reiese dintr-un sondaj de opinie realizat de Bloomberg.

De asemenea, majoritatea germanilor consideră că zona euro mai are mult până să iasă din criză, notează Frankfurter Allge­meine Zeitung. Mai precis, 81% dintre persoanele intervievate de institutul de cercetare a pieței INSA au spus că criza nu s-a terminat. Studiul arată că mulți germani sunt îngrijorați mai ales de situația din Grecia. Doar 34% dintre persoanele chestionate au considerat că țara, epicentrul crizei, este pe drumul cel bun.

„Pentru majoritatea covârșitoare a germanilor criza nu s-a sfârșit. Aceste îngrijorări vor influența alegerile pentru Parlamentul European“, a afirmat preșe­dintele INSA Hermann Binkert.

Un alt trend îngrijorător care prinde contur în Europa este unul politic, euro­scep­ticismul, considerat cândva ceva specific mai ales Marii Britanii. Fenomenul devine acum evident în țările din zona euro din cauza unor probleme precum imigrarea, lipsa locurilor de muncă și dezamăgirea produsă de visul european, scrie The EUobserver. Președintele francez Hollande a intervenit în campania pentru alegerile europarlamentare criticând retorica anti-UE ca fiind anacronică și dezastruoasă financiar. Într-un articol publicat în cotidianul francez de stânga Le Monde, Hollande a luat la țintă formațiunea de extremă dreapta Frontul Național, care va înregistra probabil rezultate extrem de bune în alegerile europene din 25 mai.

„Disperare și frici dezgropate“

„Ca rezultat al crizei economice, anumite forțe din Franța și din alte țări încearcă să destrame UE mizând pe dezamăgire și pe disperare și pe temerile pe care le dezgroapă“, scrie liderul socialist.  „Dar sfârșitul euro va însemna inevitabil austeritate și sfârșitul solidarității financiare și o monedă abandonată toanelor specu­latorilor.“ El scrie, de asemenea, că UE nu a făcut suficient pentru a crea locuri de muncă pentru tineri și că la Bruxelles este adesea prea multă birocrație, iar în aceste condiții, de alegători depinde repararea Uniunii. „Să ieși din Europa este ca și cum ai ieși din istorie.“ Citându-l pe un alt socialist francez, pe președintele Francois Mitterrand în ultimul său discurs în Parlamentul Euro­pean, Hollande a adăugat că „Naționalismul înseamnă război… Europa înseamnă pace.“

Pe 25 mai, pentru prima data electoratul european îl va putea alege prin vot pe președintele Comisiei Europene. „Dar câți dintre ei știu aceasta?“, se întreabă Hollande.

Într-unul din ultimele discursuri ca președinte al CE, José Manuel Barroso a recunoscut că noile puteri pe care Bruxelles-ul le-a căpătat în timpul crizei și măsurile dure de austeritate impuse de unele state membre i-au deconectat pe cetățeni de UE, chiar dacă aceasta a devenit mai puternică.

El este îngrijorat că aceste frustrări se vor traduce prin puteri mai mari date partidelor populiste în alegerile europerlamentare în condițiile în care alegătorii au fost ținuți prea mult timp afară din mecanismul de luare a deciziilor, notează Financial Times.

Cât despre calmul din zona euro, acesta are la bază mai mult simple cuvinte, promisiunea președintelui BCE Mario Draghi că instituția sa va face tot ce-i va sta în putere pentru a proteja euro. Din această promisiune și din alte indicii date de BCE observatorii au tras concluzia că banca zonei euro va aplica, la nevoie, un program de ajustare catitativă, așa cum au făcut băncile centrale din SUA și Marea Britanie pentru stimula economiile. Însă chiar Draghi a atenționat că politicile de ajustate cantitativă (de cumpărare de active cu bani tipăriți în acest scop) funcționează mai bine în SUA deoarece economia americană se bazează mai mult pe capital. Într-o economia precum cea a zonei euro, mai dependentă de creditele de la bănci, astfel de politici pot duce mai ușor la apariția de bule speculative pe piețele acțiunilor și obligațiunilor și de aceea ar fi mai puțin eficiente.

Christine Lagarde, directorul general al FMI:  „Revenirea există, este adevărat. Unele state au finalizat cu succes programele auxiliare. Dar aceasta nu înseamnă că criza s-a terminat și că ne-am îndeplinit misiunea.“

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru