Ziarul Financiar continuă proiectul editorial „Economia județelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel județean. Cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare județ, care sunt cele mai mari companii în funcție de cifra de afaceri, cum se împarte economia județului între multinaționale, antreprenori și companii de stat sunt doar o parte din informațiile pe care cititorii ZF le vor regăsi la această rubrică.Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici ai județului Buzău, care are o populație de 451.069 de locuitori, cu 45.000 de persoane mai puțin decât în 2002. Cu o rată a șomajului de 8,6%, cu mult peste media națională de 5,65%, județul Buzău se remarcă prin lipsa locurilor de muncă, dar și prin numărul mare de antreprenori români care activează în businessul local, în special în industrie și agricultură.
Județul Buzău și-a văzut după ’90 industria salvată de mai multe multinaționale, dar și de prima generație de antreprenori români de după Revoluție.
Companii precum Agrana Zucker (Austria) care a investit în producția de zahăr, SABMiller care a început să fabrice în orașul Buzău berea Ursus - un simbol al Clujului - sau Voestalpine din Austria, specializată în aparatura de cale ferată, au fost doar câteva din multinaționalele care au repus pe picioare o parte din industria buzoiană, care fără investiții majore ar fi dispărut. Pe de altă parte, antreprenori români precum Constantin Toma, proprietarul holdingului Romet, sau omul de afaceri vâlcean Constantin Boromiz, care deține businessul Boromir, au simțit potențialul zonei și au preluat foste companii de stat pe care le-au dus la afaceri de zeci sau chiar sute de milioane de euro.
„În acest moment industria buzoiană încă mai este în viață, având șansa multor privatizări reușite cu investitori străini și români, dar și a unor investiții greenfield. (...) De asemenea calitatea managerilor și a muncitorilor buzoieni școliți în industria comunistă a fost foarte bună, ceea ce a reprezentat un atu important în salvarea a ceea ce a mai rămas“, consideră Constantin Toma, cel mai mare antreprenor din Buzău care controlează holdingul industrial agricol Romet, cu afaceri totale în jur de 300 mil. euro. Principalele trei companii din grup - Romet, Aromet și Romtem - au intrat anul trecut în insolvență la propria cerere, motivul principal fiind, după spusele anterioare ale proprietarului, lipsa de lichidități și blocajul de pe fondurile europene, mai cu seamă POS Mediu, prin care sunt finanțate o mare parte din vânzările grupului. În companiile din cadrul grupului lucrau circa 2.000 de oameni.
Cea mai mare companie din grup și a doua ca afaceri din județ este Grup Romet, cu afaceri de 793 mil. lei (178 mil. euro) în 2012.
Pe de altă parte, cele mai mari afaceri din Buzău le înregistrează americanii de la Bunge, producătorul uleiurilor vegetale Floriol și Unisol. Bunge are la Buzău o fabrică și face afaceri în România prin intermediul firmei Bunge România și prin Bunge Danube Trading, companie înregistrată în luna aprilie a anului 2012.
Clasamentul celor mai mari jucători din economia buzoiană este dominat de antreprenori locali, astfel că 11 companii sunt deținute de români. Acestea au realizat în 2012 afaceri de 3,6 mld. lei din totalul de 16,8 mld. de lei care se înregistrează la nivelul județului. Astfel, cele 11 companii românești realizează aproape un sfert din rulajul total înregistrat în Buzău.
În total, în județ erau în 2012 peste 10.000 de firme cu un număr de 55.000 de angajați, conform datelor de la Registrul Comerțului. Județul Buzău se află pe poziția 16 în România luând în calcul cifra de afaceri înregistrată de companii.
Pe de altă parte, în topul realizat de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerțului și Ministerul de Finanțe este prezentă și firma Turex, cu activitate în intermedieri în comerțul cu produse diverse, care a terminat anul 2012 cu afaceri de 215 mil. euro, dar cu un an înainte a avut doar un angajat.
Ultima investiție majoră anunțată în județul Buzău este cea a producătorului de sticlă Trakya Cam din Turcia, care a cumpărat compania buzoiană Glass Corp și care a promis la finalul anului 2012 că va investi în perioada următoare 65 mil. euro pentru dezvoltarea firmei românești, conform presei locale. Cu toate că aceasta este o investiție majoră în regiune, la nivelul instituțiilor județene nu există o statistică a investițiilor străine directe și mai rău nu se știe nici ce companii au de gând să investească anul acesta în județ.
Prefectura Buzău nu știe cine sunt marii investitori din județ: „Accesați site-ul oficial al Băncii Naționale“
„Vă informăm că la nivelul instituției nu există o situație a investițiilor străine directe sau a investițiilor mari. Vă recomandăm să accesați site-ul oficial al Băncii Naționale, site pe care veți găsi informațiile solicitate“, a fost răspunsul reprezentanților Prefecturii Buzău la întrebările ZF despre cum au evoluat anul trecut investițiile străine directe în județul Buzău, la ce valoare s-au ridicat acestea, ce companii au anunțat investiții mari anul acesta în județ și care este valoarea acestora. Prefectura Buzău este condusă de la începutul acestui an de Maria Buleandră, 41 de ani, care lucrează din 1991 în cadrul instituției.
Constantin Toma este de părere că numai prin implicarea factorului politic de la nivel județean și al fiecărei localități în parte Buzăul ar putea atrage mai multe investiții, atât străine, cât și românești.
„Trebuie să existe și la nivel de județ și la nivel de localitate strategii economice care să pună în valoare potențialul economic uriaș care există. Ca oameni de afaceri nu putem decât să încercăm să ne salvăm propriile firme, dar niciodată nu vom reuși să ne dezvoltăm la capacitate maximă dacă nu va exista o strategie locală și mai ales o strategie națională pe fiecare sector economic care să sprijine punerea în valoare a potențialului economic și uman imens care să ducă la obținerea de produse și servicii competitive“, consideră omul de afaceri, care are trei companii în topul celor mai mari firme din județ.
Satele sunt golite de tineri, care pleacă în străinătate
Unul dintre avantajele județului Buzău în a atrage investitori străini este forța de muncă ieftină. Salariul mediu net în Buzău ajungea în decembrie anul trecut la 1.369 de lei, comparativ cu 1.700 de lei în județul Timiș sau cu aproape 1.900 de lei în Cluj.
Cu toate acestea, avantajul competitiv nu a creat multe locuri de muncă în județ. Rata șomajului în Buzău era la finele anului trecut de 8,6%, mult mai mare comparativ cu media națională, iar mulți oameni au ales să ia drumul străinătății și să-și caute un loc de muncă mai bine plătit.
„Sunt multe localități în județul nostru golite de tineri, care sunt plecați la muncă în străinătate. Și din cauza sistemului de salarizare, dar și a lipsei de motivație sunt din ce în ce mai puțini oameni calificați, atât cu studii superioare, cât și cu studii medii care pot fi «utilizați» în economia reală“, mai spune Constantin Toma.
El atrage atenția că în județ nu sunt locuri de muncă suficiente și că odată ce avantajul costurilor de muncă va dispărea, vor mai rămâne firmele străine mai „slabe“ și puținele firme cu acționari români care vor supraviețui. „Dar și acest avantaj va dispărea destul de repede prin costurile energetice din ce în ce mai mari și puzderia de taxe și impozite pe orice! Nu sunt locuri de muncă suficiente în județul Buzău.“
CV-UL POLITIC AL JUDEȚULUI Buzău
Constantin Boșcodeală (PSD), 52 de ani, primarul municipiului Buzău
Aflat la al cincilea mandat de primar al municipiului Buzău, Constantin Boșcodeală a intrat în atenția publicului la jumătatea anului trecut ca urmare a unor acuzații făcute de procurorii anticorupție de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. El a fost acuzat printre altele și de faptul că ar fi dat ilegal din bugetul local peste 1,6 milioane de lei Asociației Sportive Fotbal Club Gloria Buzău. Totodată, primarul a acordat direct în folosință gratuită o parte a Complexului Sportiv Gloria, aflat în proprietatea municipiului Buzău, asocierii formate din Asociația Sportivă „Voința Buzău“ și SC Monte Cris SR. Buzău, bugetul local fiind prejudiciat cu circa 2,7 milioane de lei. De profesie inginer mecanic, fiind absolvent al Institutului Politehnic București, Facultatea de transporturi, Boșcodeală are o experiență de zece ani în transporturi. În perioada 1986 – 1996 el a ocupat poziția de șef autobază transporturi în cadrul firmei buzoiene Lucis.
Maria Buleandră, (PSD) 41 de ani, prefectul județului Buzău
Numită în funcția de prefect al județului Buzău la începutul lunii ianuarie, Maria Buleandră a ieșit în evidență prin faptul că a venit la numitea în funcție în costum de schi și că nu a știut, în timpul viscolului, care erau cele cinci localități izolate în județ. De profesie jurist, Maria Buleandră lucrează din 1991 în cadrul Prefecturii Buzău. Licențiată în științe juridice în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” București (Facultatea de drept), înainte de a fi numit prefect, ea a fost șef al Serviciului Controlul Legalității, al Aplicării Actelor Normative, Contencios Administrativ, Aplicarea Apostilei și Relații cu Autoritățile Locale, ocupând acest post din 2006 și având ca atribuții controlul legalității actelor administrative și reprezentarea instituției la instanțele de judecată. În perioada 1991-2000, ea a lucrat la departamentul de relații cu publicul și resurse umane și s-a ocupat de organizarea audiențelor cu cetățenii, după care a ocupat mai multe funcții în instituție.
Marian Bîgiu (PNL), 46 de ani, președintele Consiliului Județean Buzău
Aflat la primul mandat de președinte al Consiliului Județean Buzău (din 2012), Marian Bîgiu este licențiat în științe economice în cadrul Universității Petre Andrei din Iași. Înainte de a ocupa această funcție, oficialul a fost senator (2008-2012) și președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice timp de un an. În perioada 2005-2007, în timpul guvernulului Tăriceanu, Bîgiu a fost prefect al județului Buzău și anterior vicepreședintele Consiliului Județean. Timp de un an el a fost și președintele PNL Buzău, iar din 2009 este membru în Biroul Permanent Central al aceluiași partid politic. El a lucrat și în cadrul unor companii din Buzău. El a fost timp de șase ani șef de compartiment import-export al firmei Modern Shoes, iar ulterior timp de patru ani a ocupat poziția de director general al aceleiași companii.
0 comments :
Trimiteți un comentariu