Creșterea puterii partidelor extremiste, eurosceptice și antiimigraționiste din statele Uniunii Europene ca urmare a efectelor crizei economice și a austerității prin care guvernele au luptat cu aceasta va fi vizibilă în alegerile pentru Parlamentul European, iar unul dintre cei care vor beneficia cel mai mult de această schimbare va fi principalul erou negativ al momentului, Vladimir Putin, președintele Rusiei, spun unii observatori. El este simpatizat, fățiș, de euroscepticii din Franța și din Marea Britanie. Jurnaliștii revistei americane Slate atrag atenția că votanții partidelor de extremă dreapta nu sunt motivați atât de mult de evenimentele din Ucraina sau de doctrina Moscovei cât sunt de problemele economice de acasă.
Apoi un Parlament European dezbinat nu folosește decât în avantajul pe termen lung al Moscovei.„Alegătorii par pregătiți să recompenseze partidele care nu au ținut secretă admirația față de modul în care liderul rus a sfidat Occidentul și a dezmembrat Ucraina“, scrie Griff Witte, jurnalist al The Washington Post. „Rezultatul ar putea fi o lovitură nouă dată eforturilor statelor europene de a lua o atitudine fermă și unită contra Rusiei“, a adăugat el.
Exemple de admirație pentru liderul rus nu sunt greu de găsit, consideră Anton Șehovțov, expert în formațiunile de extremă-dreapta europene. El susține că Marine Le Pen, liderul Frontului Național din Franța, este un vizitator frecvent al Moscovei, unde a avut întâlniri cu consilieri de rang înalt ai lui Putin.
Gabor Vona, liderul partidului radical na-ționalist maghiar Jobbik, consideră că Ungaria ar avea mai multe beneficii dacă ar ieși din Uniunea Europeană și s-ar alătura Uniunii Euroasiatice, iar ultranaționaliștii bulgari din Ataka și-au lansat campania electorală la Moscova.
Eurodeputatul Andreas Molzer, aflat în fruntea listei pentru alegerile europene din partea formațiunii austriece de extremă dreapta Partidul Libertății, l-a lăudat pe Putin pentru că a reușit să „orienteze Rusia postcomunistă și dominată de crize în ape mult mai limpezi“.
Liderul rus a primit cuvinte de laudă și din partea reprezentanților Frontului Național din Italia pentru „poziția curajoasă luată contra puternicului lobby al homosexualilor“. Anul trecut reprezentanții partidului italian de extremă dreaptă au expus la Roma postere cu mesajul „Sunt de acord cu Putin“.
În Marea Britanie, liderul Partidului Independenței Nigel Farage a făcut, de asemenea, afirmații pozitive referitoare la activitatea liderului rus și a spus că dintre toți liderii lumii, cel mai mult îl admiră pe Putin.
În cursul unei dezbateri televizate difuzate luna trecută, Farage a acuzat Uniunea Europeană că are „mâinile pătate de sânge“ de pe urma crizei ucrainene.
Admirația de care dau dovadă aceste partide față de liderul rus este destul de evidentă pentru ca Putin îmbină conservatorismul cultural cu o încredere puternică în suveranitatea statului și, cel mai important, este un ghimpe „permanent“ în structura UE, consideră Joshua Keating, jurnalist la Slate.
Putin se prezintă ca fiind un „lider de extremă-dreapta în Europa“ iar „un vot pentru Strache în Austria sau Le Pen în Franța sau chiar un vot pentru Farage în Marea Britanie ar însemna un vot pentru liderul rus și orice înfrângere pentru europeni este o victorie pentru Eurasia“ scria istoricul Timothy Snyder săptămâna trecută pentru New Republic.
„Cred ca este sigur când spun că cei care vor vota partidele de extremă dreapta, și într-adevăr majoritatea politicienilor din aceste partide din Europa sunt motivați mai puțin de evenimentele din Ucraina, Europa de Est sau Siria, și mai mult de îngrijorările cu privire la economie și imigrare. Nu pare a fi o conspirație la mijloc. Cu o criza economică devastatoare și un nivel ridicat al imigrării, partidele de extremă dreaptă au destulă muniție chiar și fără implicarea rușilor“ consideră Keating.
Cu atitudini contrare în privința sancțiunilor care vizează Rusia și cu acordul comercial cu SUA care ar trebui să vină curând, disensiunile de la Bruxelles aduc probabil un avantaj pe termen lung Rusiei, a adăugat Keating.
Marea Britanie și Olanda sunt primele țări europene care și-au votat aleșii în Parlamentul European. Potrivit ultimelor informații publicate pe site-ul Poll Watch, în Marea Britanie Partidul Independenței al lui Farage are o cotă de 30% în sondajele de opinie, în condițiile în care Partidul Laburist, aflat pe al doilea loc, are 26%. Partidul Conservator, aflat acum la putere, ocupă locul trei cu 22,8%.
În Olanda, partidul democrat proeuropean Democraten 66 se afla pe primul loc în sondaje, cu 18,1%, urmat de Partidului Libertății cu orientare de dreapta, cu o prognoză de 13,9%. Geert Wilders, liderul ultimei formațiuni, a tăiat marți în fața camerelor de luat vederi o stea de pe drapelul UE și a afirmat că partidul său nu are nevoie de Bruxelles.
0 comments :
Trimiteți un comentariu