Cum justifică S&P trecerea României în "investment grade

Puternica agenție americană de rating, la care se uită toate piețele financiare, a îmbunătățit cu două trepte calificativele României privind datoria în valută și în lei pe termen scurt și lung, oferind și o perspectivă „stabilă“. La începutul crizei, în octombrie 2008, Standard and Poor’s a penalizat România, introducând-o în categoria „junk“ din cauza datoriei mari private pe termen scurt și a deficitului imens de cont curent acumulat în anii de boom 2005-2008 (o medie de 10-12% din PIB, adică peste 12 miliarde euro în fiecare an), care nu mai putea fi susținut în condițiile în care piețele financiare externe închideau ușile.

Cum își justifică

S&P;

decizia:

- România face progrese în reducerea îndatorării externe. În plus, consolidarea fiscală și stabilitatea sectorului financiar continuă să fie pe drumul cel bun;

- Perspectiva stabilă a ratingului reflectă echilibrul dintre probabilitatea ca programele fiscale și de reformă să depășească așteptările S&P; și posibilitatea reapariției unor dezechilibre externe;

- Credem că România va menține o rată de creștere a PIB constantă, de 3% în medie, în perioada 2014-2017. Cu toate că ritmul de creștere economică este mai lent decât cel înregistrat înaintea crizei financiare din 2009, este peste nivelul din țările comparabile din regiune. Această situație arată revenirea unor fundamente relativ sănătoase, chiar dacă venitul pe cap de locuitor este aproximativ egal cu maximul atins în 2008;

- Incertitudinile politice interne nu au afectat în ultima perioadă performanța economiei, dar continuăm să vedem cadrul de guvernare din România ca o slăbiciune pentru rating; riscurile geopolitice ar trebui să rămână sub control, în condițiile în care legăturile economice ale României cu Ucraina rămân relativ limitate și nu vedem implicații directe de securitate pentru România;

- Creșterea economică a fost susținută în 2013 și 2014 de cererea externă și ne așteptăm la o schimbare graduală spre cererea internă, exporturile nete urmând să aibă un impact nefavorabil asupra creșterii în 2016 și 2017. Aceasta nu ar trebui să determine inversarea dramatică a progreselor legate de contul curent, pe care le considerăm în mare parte structurale;

- De la semnarea acordului stand-by preventiv cu FMI în septembrie 2013, România a trecut prin două evaluări care au confirmat trendul de consolidare fiscală. Estimăm menținerea deficitului bugetar aproape, dar sub pragul de 2% din PIB pe termen mediu, având în vedere ancora acordului cu FMI;

- Ratingul României ar putea să fie îmbunătățit dacă programul de consolidare bugetară, reformă a finanțelor publice și restructurare a companiilor de stat este implementat cu succes, fără schimbarea actualelor tendințe privind dezechilibrele externe și stabilitatea sectorului financiar;

- Ratingul ar putea să fie înrăutățit dacă apar din nou dezechilibrele externe, dacă slăbește stabilitatea sectorului financiar sau deficitul bugetar crește semnificativ.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mihaela Claudia Medrega