Isărescu: Divorțul dintre bănci și întreprinderi este încă dominant. Sperăm într-o apropiere

Analiștii cred că politica Băncii Naționale se concentrează acum mai mult pe menținerea dobânzilor la lei la niveluri scăzute.

Guvernatorului BNR Mugur Isărescu i-a mai revenit zâmbetul pe buze după ce a văzut ultimele date pe luna martie, care indică o revenire a creditării, „piatra de moară“ a economiei în anii de criză. Însă redresarea creditării nu este foarte viguroasă, „divorțul“ dintre bănci și companii fiind încă dominant.

„Creditarea își revine, nu doar pe sectorul imobiliar, ci și pe consum, ceea ce este îmbucurător. Sperăm din toată inima într-o apropiere reciprocă între bănci și întreprinderi, nu divorțul care este încă dominant. Băncile spun despre întreprinderile românești că nu sunt capitalizate sau că nu au management corespunzător. Iar întreprinderile spun de multe ori despre bănci că sunt distante. Asta ar însemna apropierea – înțelegere reciprocă“, a declarat ieri Isărescu la briefingul de presă de după ședința de politică monetară.

Consiliul de administrație al BNR a decis să înghețe dobânda-cheie la nivelul de 3,5% și să mențină ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) la nivelurile de 12% la lei și 18% la valută. Ciclul de reducere a dobânzii-cheie, inițiat în iulie 2013, s-a încheiat în februarie.

În urma relaxării politicii monetare banii s-au ieftinit pe piața monetară, indicatorul Robor la 3 luni, folosit ca reper de preț în majoritatea contractelor de cre­dite de retail în lei, coborând spre 3%.

Și dobânzile la creditele în lei s-au înscris pe un trend descendent în ultimele luni, coborând sub pragul de 10%. Revigorarea creditării în lei a  fost influențată de reducerea dobânzilor.

În ultimele luni s-a conturat tot mai vizibil trendul de înlocuire a creditelor în valută cu finanțări în lei, semnalat de bancheri încă de anul trecut. Ponderea împrumuturilor în valută în soldul creditului acordat sectorului privat a coborât sub nivelul de 60% pentru prima dată în ultimii cinci ani, ceea ce  contribuie la consolidarea mecanismului de transmisie a politicii monetare, în viziunea băncii centrale.

Luna martie a fost cea mai bună lună pentru creditul în lei din perioada de criză, împrumuturile în lei pentru populație și firme crescând cu 2 mld. lei. Stocul creditelor în lei acordate de bănci companiilor și clienților individuali a depășit 88 mld. lei în martie, fiind cu 4,7% peste nivelul consemnat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR. Pe de altă parte, creditarea în valută a scăzut, cu 8% an la an. Banca centrală a remarcat accentuarea ritmului de creștere în termeni reali a împrumuturilor în monedă națională, concomitent cu adâncirea dinamicii negative a creditelor în valută, creșterea creditării totale a sectorului neguvernamental plasându-se astfel în continuare în teritoriu negativ.

În privința ratelor rezervelor minime obligatorii, BNR a reiterat faptul că procesul de armonizare pe termen mediu a acestora cu nivelurile europene va continua „într-un dozaj adecvat și la momentul oportun“, în funcție de contextul economico-financiar.

Reducerea RMO la pasivele în lei a fost amânată pentru că este nevoie de o creștere mai accelerată a creditării, iar ajustarea ratelor la valută nu se putea face în luna mai pentru că este un vârf de rambursare a împrumuturilor externe, după cum a explicat Isărescu.

„Era aproape imposibil ca într-o lună în care aveam de rambursat peste două miliarde de euro să mai reducem și rezervele minime. Și cu trei puncte dacă o făceam, erau 500-600 de milioane de euro. Nu dădea bine.“

Ratele rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei vor fi reduse doar atunci când va exista o creștere a creditării în lei aproape „dublă“, pen­tru ca banca centrală să aibă siguranța că poate să fie absorbit excesul de lichiditate, a arătat guvernatorul BNR.

„Este o ches­tiune de psihologie încrederea dintre bănci și clienți. Apropierea dintre bancheri și companii este soluția «a la long» pentru băncile din România. Nu este o vorbă goală. Dacă stați la distanță și trimiteți semnale descurajatoare. Dacă te apropii de client începi să-l înțelegi.“

Guvernatorul BNR a avertizat băncile că și-au epuizat alte surse de câș­tig și creditarea este singura sur­să de profit.

„Băncile și-au epuizat alte surse de câștig. Ce ar mai putea face? Să mai pună comisioane? Nu. Populația a învățat să discute cu banca și nu mai acceptă orice. Totodată, utilizarea cardurilor nu mai poate să dea surse mari de venituri și atunci principala sursă de venit a băncilor care vor să facă business, profit în România rămâne creditul, și nu creditul de consum, pentru că există un grad de saturare, ci creditul pentru companii“, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR spune că nu și-a schimbat părerea că este greu să faci afaceri în România și a adus în discuție fiscalitatea împo­vă­rătoare.

„Mi se pare chiar mai greu. Parcă nu s-a ușu­rat. Într-un trimestru am plătit trei miliarde de lei vechi către stat. Mi se pare chiar prea mult, poate că este o percepție și poate că sunt subiectiv. Dar nici chiar așa. Una-două, ba impozit pe aia, ba pe profit, poate ne ușurează acum cu profitul reinvestit. Când mi-a zis cât trebuie să plătească firma impozitul pe profit aproape că i-am închis telefonul în nas contabilului.“

„Intrarea în zona euro, o chestiune politică“

Guvernatorul BNR a declarat ieri că stabilirea obiectivului de intrare în zona euro este o chestiune politică, nu depinde doar de BNR. „Despre 2018 - 2019 nu cred că este în afară de o anumită realitate, dar este bine, dacă ne ancorăm la acest obiectiv, să punem niște termene intermediare, pentru că nu se va întâmpla așa: de la 1 ianuarie 2019 vine cineva cu bagheta și zice gata, ați intrat în zona euro.“ În opinia lui Isărescu, fixarea unui obiectiv ambițios precum aderarea la zona euro în 2019 ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a țării, dar presupune o bună înțelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare și consens larg politic și social.

Cum explică BNR decizia de ieri

Cele mai recente date macroeconomice evidențiază menținerea inflației la niveluri scăzute. Factorii conjuncturali și evoluția altor indicatori, printre care dinamica prețurilor producției industrale, sugerează menținerea presiunilor inflaționiste la niveluri moderate.

Continuarea procesului de dezinflație a validat ajustările operate anterior în conduita politicii monetare. Această conduită a vizat ancorarea eficace a anticipațiilor inflaționiste, fiind adecvată menținerii pe termen mediu a stabilității prețurilor corespunzător, concomitent cu sprijinirea revigorării procesului de creditare.

Îmbunătățirea activității economice continuă să fie impulsionată de dinamica pozitivă a exporturilor și de evoluția favorabilă a sectorului industrial,  dar și de consolidarea treptată a consumului. Pe plan extern, contul curent și rezervele internaționale se mențin într-o zonă confortabilă în condițiile rambursării unei părți substanțiale a datoriei externe publice.

Se remarcă accentuarea ritmului de creștere în termeni reali a împrumuturilor în monedă națională concomitent cu adâncirea dinamicii negative a creditelor în valută, creșterea creditării totale a sectorului neguvernamental plasându-se astfel în continuare în teritoriu negativ.

Ponderea împrumuturilor în valută în soldul creditului acordat sectorului privat a coborât sub nivelul de 60 la sută (59,5 la sută) pentru prima dată în ultimii cinci ani, fiind de natură să contribuie la consolidarea mecanismului de transmisie a politicii monetare.

Ratele dobânzilor pe piața monetară, în special cele utilizate drept reper în cadrul contractelor de împrumut, oscilează în proximitatea ratei dobânzii de politică monetară, ceea ce a permis ajustarea în continuare a ratelor dobânzilor pentru creditele noi.

Potrivit noii proiecții, rata anuală a inflației se va situa la nivelul de 3,3 la sută la finele anilor 2014 și  2015, concomitent cu o evoluție a ratei medii anuale a inflației în apropierea țintei staționare multianuale.

Similar evaluărilor precedente, riscurile asociate acestei perspective provin cu preponderență din mediul extern, și anume: variabilitatea pe termen scurt și mediu a apetitului pentru risc al investitorilor și continuarea procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar.

CA al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii, reiterând faptul că procesul de armonizare pe termen mediu a acestora cu nivelurile europene va continua într-un dozaj adecvat și la momentul oportun, în funcție de contextul economico-financiar.

BNR monitorizează atent evoluțiile interne și ale mediului economic internațional, astfel încât, prin calibrarea conduitei politicii monetare și utilizarea judicioasă a instrumentelor de care dispune, să mențină stabilitatea prețurilor pe termen mediu și stabilitatea financiară.

Ce spun analiștii despre decizia Băncii Naționale

Florian Libocor, economistul-șef al BRD-SocGen:

Decizia a fost în linie cu așteptările. Cred că impactul asupra economiei va fi pe de o parte unul neutru, la modul că decizia este precaută și nu va genera mișcări majore de dobândă în piață. Pe de altă parte, și foarte important, cred că a fost transmis un mesaj de consolidare și încredere, dată fiind actuala conjunctură în care se discută despre riscuri de deflație și geopolitice. Astfel, cred că decizia a fost una adecvată contextului actual.  Evoluția activității bancare din ultimul an, concretizată prin accentuarea încrederii în leu și creșterea componentei în lei a creditului, și prin creșterea economisirii, poate fi susținută.

Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank:

Chiar dacă nu s-au luat noi măsuri, banca centrală va oferi probabil sprijin suplimentar activității economice, prin intervențiile sale valutare împotriva monedei naționale menținând ratele de dobândă la valori reduse. Faptul că ratele rezervelor minime rămân nemodificate în pofida afirmațiilor recente, inflației record și a unui curs relativ stabil sugerează că fereastra pentru asemenea mișcări s-a închis. Astfel, asemenea decizii par probabile abia într-un ciclu de majorare a ratei de politică monetară, ciclu ce credem că ar putea debuta în 2016.

Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Țiriac Bank:

Decizia băncii naționale a fost consecventă cu așteptările pieței. Considerăm că decizia de a menține dobânda de referință la 3,5% este justificată de dinamica inflației, ce va accelera de la minimele actuale începând din luna aprilie. De asemenea, considerăm că revizuirea prognozei de inflație pentru 2014 la 3,3%, față de 3,5% în februarie, subliniază faptul că BNR nu intenționează să crească rata de politică monetară în anul curent. Deși probabilitatea unor reduceri ale rezervelor minime obligatorii crescuse pe fondul presiunilor de apreciere ale leului, considerăm că BNR nu a dorit să crească excesul de lichiditate din piața monetară. Cel mai probabil, banca centrală va folosi în continuare lichiditatea din piața interbancară ca pârghie pentru ajustarea condițiilor monetare.

Romnia anunță oficial că trece la euro din 2019

Liviu Voinea, ministrul bugetului, a anuntat ieri la reuniunea ministrilor de finante europeni, Ecofin, ca Guvernul României a stabilit  1 ianuarie 2019 ca data-tinta pentru aderarea României la zona euro pe baza progreselor realizate in privinta convergentei reale si nominale, a evolutiei reformelor structurale si a perspectivelor solide de crestere economica.

„Tinta de trecere la euro peste cinci ani reprezinta un «proiect de tara». Este un obiectiv realizabil, de data aceasta. Totodata, este un obiectiv necesar: in contextul geopolitic actual România are nevoie de o ancora suplimentara de protectie. In al treilea rând este un obiectiv util, benefic, pentru populatie si companii, având in vedere ca se reduce costul imprumuturilor, scade riscul valutar“, a declarat Voinea pentru ZF.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega