Criza ucraineană a degenerat probabil mai mult decât se așteptau statele occidentale, iar premierul Poloniei Donald Tusk a avertizat țările europene să se pregătească pentru cel mai pesimist scenariu. În martie, luna în care Rusia a anexat Crimeea, Janusz Piechocinski, ministrul polonez al economiei, declara că cel mai grav scenariu pentru economia poloneză este în curs de desfășurare.La ce ar trebui să se aștepte România dacă situația se degradează și mai mult? Petrolul și grâul s-au scumpit deja pe piețele internaționale deoarece investitorii se tem că livrările vor fi întrerupte de criza din Est, iar crizele anterioare au demonstrat că investitorii de pe piețele financiare nu fac o diferență clară între țările din Europa de Est. În avertismentul său, Tusk menționa divizarea Ucrainei. Ministrul polonez al economiei Janusz Piechocinski sugera că situația din Est pune în pericol creșterea economiei mai ales prin încetinirea exporturilor. Anul trecut, exporturile poloneze către Federația Rusă au reprezentat 14% din total, iar cele către Ucraina 5%. Prin urmare, exporturile către cele două țări au o pondere de o cincime în total, cotă deloc de neglijat.
În cazul României, Rusia contribuie cu doar 2,3% la exporturi, iar Ucraina cu și mai puțin, cu 1,9%. Declarațiile oficialilor polonezi referitoare la criza ucrineană trebuie privite cu rezervă, deoarece este evident că ei se folosesc de criză pentru a câștiga capital politic atât pe plan intern, cât și extern.
Rusia este însă o piață emergentă cu potențial uriaș având în vedere numărul mare de locuitori (143,5 milioane în 2012), iar multe companii occidentale inclusiv din zona euro se bazează pe această țară pentru a crește.
România va fi afectată cu siguranță de eventuala încetinire a creșterii economice în Vest deoarece către zona euro i se îndreaptă aproape jumătate de exporturi.
România este, de asemenea, vulnerabilă pe plan financiar. „România poate fi afectată în mod indirect deoarece aceste genuri de conflicte tind să sperie investitorii. Putem vedea o reticență în ceea ce privește transferurile de capital“, a explicat pentru ZF analistul economic Aurelian Dochia. În ceea ce privește impactul pe care l-ar avea o eventuală stopare sau retragere a investițiilor făcute de cele două state în România, este greu de redat o imagine clară doarece aceste investiții vin probabil mai ales prin paradisuri fiscale precum Cipru și Olanda. Statistica oficială românească nu dă cifre în acest sens, însă din datele băncii centrale ruse reiese că în primul trimestru al anului trecut rușii au retras (net) din România 111 milioane de dolari, pentru a investi 6 milioane de dolari în al treilea trimestru.
Un alt punct vulnerabil al României în fața crizei ucrainene este energia. România importă în medie din Federația Rusă până la 25% din necesarul de gaze naturale, cotă semnificativă, însă mult mai mică decât cea a altor state din regiune. Estonia și Bulgaria sunt dependente aproape în totalitate de gazele rusești, iar Ungaria în proporție de peste 70%. România stă mai bine chiar și în comparație cu cea mai mare economie europeană, Germania (dependență cu 85% de gazele importate), pentru că are propriile resurse de gaze naturale.
„În cel mai rău caz, dacă Rusia stopează livrările de gaze și de petrol către Europa, cred că impactul negativ asupra creșterii economiei europene ar fi major. Aceasta este îngrijorarea și cred că acesta este motivul pentru care europenii sunt reticenți să fie mai agresivi în privința sancționării Rusiei“, apreciază Nariman Behravesh, economist-șef la compania de consultanță și de informare IHS.
Grâul Rusiei și Ucrainei ajunge mai ales în Africa de Nord, regiune unde scumpirea alimentelor a răsturnat guverne
Cât privește cele mai pesimiste scenarii privind criza ucraineană, acestea variază de la un război civil care ar culmina cu divizarea Ucrainei la un război nuclear între statele occidentale, conduse de SUA, și Rusia.
Pentru a reda o imagine a efectelor ultimului scenariu – foare puțin probabil, The Huffington Post menționează o analiză care arată că un război nuclear „limitat“ între India și Pakistan ar ucide două miliarde de oameni printr-o criză alimentară provocată de „iarna nucleară“. Termenul „limitat“ ar implica „doar“ 100 de focoase nucleare. Rusia și SUA au împreună 16.700 de focoase nucleare.
Criza din Ucraina începe să se facă simțită pe piețe de materii prime agricole. Prețurile grâului au sărit săptămâna aceasta la maximul ultimelor 12 luni, printre cauzele majore fiind îngrijorările legate de întreruperea exporturilor de cereale din Europa de Est. Ucraina se află printre primii cinci exportatori de grâu la nivel mondial. Violențele au atins orașul-port Odesa, prin care se exportă cea mai mare parte a grâului ucrainean, scrie The Wall Street Journal.
Ucraina, Rusia și Kazahstan sunt principalii furnizori de grâu pentru Africa de Nord și Orientul Mijlociu, potrivit Financial Times. Aceste regiuni au fost zguduite în 2010 - 2011 de revolte cauzate, în parte, de scumpirea alimentelor și foamete.
Turbulențele din Ucraina au contribuit, de asemenea, la creșterea prețurilor porumbului în SUA.
Criza ucraineană a provocat în martie creșteri ale prețului petrolui care amintesc de cele cauzate anul trecut de războiul civil din Siria. Rusia este unul dintre cei mai mari producători de petrol și de gaze naturale din lume.
Când își va putea tăia Europa legăturile cu Rusia?
Europa va rămâne dependentă de gazele naturale ale Rusiei mulți ani, este concluzia miniștrilor energiei ai țărilor din G7, grupul celor mai industrializate economii, din care Rusia a fost exclusă după invadarea Crimeei. „Nu știu pe nimeni în lume care ne-ar putea spune cum Europa și-ar putea reduce dependența de Rusia pe ter-men scurt“, a spus ministrul german al energiei Sigmar Gabriel. Oficialii au recunoscut că nu există alternative imediate la gazele rusești, în condițiile în care gazele naturale lichefiate importate din SUA, una din soluțiile vehiculate, nu vor putea ajuta Europa cel puțin până la sfârșitul deceniului, când ambele părți vor avea infrastructura necesară transportării.
Statele UE își acoperă o treime din consumul de gaze cu importuri din Rusia. În timp ce comisarul energiei a declarat pentru FT că nu va face concesii pentru construirea gazoductului South Stream, Franța și Italia și-au reafirmat sprijinul pentru proiectul prin care Rusia vrea să aprovizioneze UE cu gaze ocolind rutele tradiționale din Ucraina.
Iranul, stat ale cărui resurse de gaze sunt depășite doar de cele ale Rusiei, profită de vulnerabilitatea Europei și s-a oferit să vândă acest combustibil statelor europene.
Separatiștii din regiunile Donețk și Slaviansk au anunțat că vor organiza duminică un referendum privind independența, în pofida apelului lansat de președintele rus Vladimir Putin de a-l amâna. O decizie similară a fost adoptată în „unanimitate„ în regiunea vecină Lugansk.
0 comments :
Trimiteți un comentariu