Producția de petrol a Petrom a scăzut cu un sfert de la privatizare, iar cea de gaze cu 16%, în ciuda unor investiții de 7 mld. euro. „Vom intensifica explorarea“

Petrom

, singurul producător de petrol și gaze din România, va intensifica activitatea de explorare pe termen mediu și lung, în contextul în care de la privatizare compania s-a concentrat asupra zăcămintelor aflate deja în exploatare. În ciuda unor investiții de 7 mld. euro, Petrom abia a reușit să stabilizeze producția anul trecut pentru că banii s-au dus cu precădere în extracția din zăcămintele mature. Compania spune însă că pe termen mediu și lung explorarea, activitatea prin care se indentifică noi zăcăminte, se va intensifica, iar zona de vecinătate a Mării Negre va fi o piesă centrală în noile planuri ale Petrom.

În 2013, pentru prima dată de la pri­va­ti­zarea companiei, producția de petrol și gaze nu a mai fost în scădere, înregistrând o creștere marginală față de 2012. Practic, pentru o țară ca România, care are o tradiție în pro­duc­ția hi­dro­­carburilor de peste 150 de ani, in­ves­ti­țiile în explorare devin absolut ne­cesare pentru continuarea activității de extracție.



WikiZF: Profilul companiei





OMV Petrom S.A.

Potrivit datelor transmise de Petrom, în pe­rioada 2005-2013 compania a realizat in­vestiții totale de 10 miliarde de euro din care 70% s-au dus pe sectorul de explorare și producție.

„În ultimii nouă ani, ne-am concentrat asupra zăcămintelor aflate deja în exploatare, pentru a stabiliza producția. Prin investiții în redezvoltarea zăcă­mintelor se asigură creș­terea producției zilnice din ză­că­mânt și creșterea factorului de recuperare a rezervelor din zăcământ, care să compenseze astfel declinul natural al producției. În această perioadă ponderea investițiilor pentru explorare s-a încadrat între 10 și 30% din bugetul de explorare și producție“, spun reprezentanții companiei. Practic, banii s-au dus pentru a scoate mai mult din zăcămintele mature, nu pentru a face noi descoperiri.

De ce scade producția dacă se fac investiții?

În ciuda investițiilor realizate, datele din rapoartele anuale ale companiei arată că dacă în 2005 Petrom avea o producție de petrol de 5,21 de milioane de tone, anul trecut compania a mai extras 3,98 de milioane de tone, cu 24% mai puțin decât în primul an de după pri­va­tizarea din 2004.

La gaze, dacă în 2005 Pe­trom avea o producție de 6,19 miliarde de metri cubi, anul trecut compania a mai extras 5,18 miliarde de metri cubi, adică cu 16,3% mai puțin.

Petrom spune că scăderea producției a avut mai mulți factori în spate.

„Petrom nu mai exploatează același număr de zăcăminte, 320 la privatizare față de 240 în momentul de față“, spun reprezentanții companiei.

Ei mai spun că pe lângă declinul natural, o altă cauză a scăderii producției este și numărul mai ridicat de intervenții la sondele vechi, deci o durată mai mică în care sonda se afla în producție.

„Producția de țiței a Petrom a început să scadă într-un ritm accelerat în perioada 2001-2007 din cauza lipsei de investiții din perioada de dinaintea privatizării, în condițiile în care compania ex­ploata ză­că­minte bă­trâne, cu tehno­logii vechi de zeci de ani.“

Com­pa­rativ însă cu 2012, pro­ducția de petrol din 2013 a fost similară, iar cea de gaze a crescut puțin, cu circa 0,6%.

„Declinul natural al pro­ducției este de circa 10-12% anual pentru zăcămintele noastre. Acest lucru înseamnă că pentru a menține producția stabilă trebuie să generăm o creștere anuală de peste 10-12%.“

Fără descoperiri nu crește producția

Pentru a obține această creștere, compania are la dis­poziție două măsuri: re­dez­voltarea zăcămintelor ma­ture, care să permită de­blo­carea unor rezerve supli­mentare. „Pe termen me­diu, pro­ducția nu poate crește fără des­co­pe­riri noi“, spun însă reprezen­tanții com­paniei. Aici intervine im­portanța activității de explorare.

„Pe termen mediu și lung, vom intensifica explorarea prin abordarea unor ținte noi, la mare adâncime, atât onshore, cât și offshore, pe baza imaginii seismice 3D (un fel de radiografie a subsolului - n.red.). Compania vizează de­ma­ra­rea dezvoltării în perimetre noi și explorarea de oportunități în regiunea de vecinătate a Mării Negre. Ca urmare a investițiilor de explorare, în perioada 2009-2013 compania a consemnat descoperiri semni­ficative, precum zăcământul Totea din Oltenia și forajul Do­mino 1 din Neptun - Marea Neagă“, au mai spus reprezentanții companiei.

Descoperirile Petrom

Sonda Domino-1 a fost prima sondă de ex­plo­rare executată la mari adâncimi în Marea Neagră, iar potrivit datelor colectate acolo există o acumulare de gaze naturale între 42 și 84 de miliarde de metri cubi, cantitate su­fi­cientă pentru a acoperi timp de patru ani de zile consumul de gaze al României. Începând cu a doua parte a acestui an, Petrom alături de par­tenerul său ExxonMobil vor demara cel de-al doilea foraj de mare adâncime din Marea Neagră. Zăcământul Totea din Oltenia este cea mai mare descoperire recentă de gaze onshore.  „Conform strategiei pentru 2021 și în anii următori cea mai mare parte a investițiilor, circa 80%, vor merge în E&P; (explorare și pro­ducție - n.red.)“, au mai spus reprezentanții com­paniei.

Un alt indicator care vorbește despre pro­duc­ția Petrom este rata de înlocuire a rezer­velor. „Acest indicator arată în ce masură o com­panie upstream identifică noi rezerve do­ve­dite care să înlocuiască cantitățile deja extrase. O rată de înlocuire de 100% pre­su­pune că pen­tru fiecare baril extras compania în cauză a iden­tificat rezerve noi certe în cantitate egală“, mai spun reprezentanții Petrom.

Tot potrivit rapoartelor anuale ale com­pa­niei, acest indicator a crescut de la 0% în 2005 până la 72% în 2010, pentru ca anul trecut să coboare la 32%.

„Postprivatizare, Petrom a reușit să men­țină rata de înlocuire a rezervelor în jurul nive­lului de 70%, în principal datorită revizuirii con­tinue a rezervelor aferente zăcămintelor mature. Acest lucru este rezultatul studiilor de zăcământ efectuate, care au inclus și programe de foraj combinate cu diversificarea meca­nis­me­lor de recuperare. Ulterior, acest nivel a scăzut, întrucât potențialul de a genera organic rezerve suplimentare în urma revizuirilor, într-o zonă limitată geografic, cu zăcăminte mature, și-a atins limitele în 2011-2012“, spun repre­zen­tanții Petrom. Acesta este un nou semnal de alar­mă care ar trebui să ducă la intensificarea acti­vității de explorare, dar rezultatele nu se vor vedea mai devreme de 3-5 ani pentru pro­duc­ția onshore și 10-15 ani pentru producția offshore.

Timp mult de așteptare

„Efectul activității reduse de explorare din perioada de dinaintea privatizării se vede acum și se va vedea și în următorii ani, ținând cont de faptul că lucrăm într-o industrie cu un ciclu investițional pe termen lung. De la oportu­nita­tea de investiție la prima producție trec mulți ani: pentru onshore (pe uscat) acest interval înseamnă 3-5 ani, iar pentru offshore (marin) 10-15 ani. Trebuie menționat că în acest interval com­pania nu înregistrează veni­turi din proiec­tul respectiv, ci numai cheltuieli cu investițiile“, mai spun repre­zentanții Petrom.

Potrivit Petrom, vârsta medie a zăcă­min­telor exploatate este de peste 40 de ani, care cores­punde unei vârste a oamenilor în jur de 80 de ani. „România exploatează hidrocarburi de peste 150 de ani. Vârful producției de țiței a fost atins în România în 1976 (14,7 mil. t), în timp ce în pre­zent producem de circa 3 ori mai puțin (aprox. 4 mil. t/an)“, au mai spus reprezentanții Petrom.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu