Liderii UE, mai îngăduitori între ei: dacă faceți reforme, oferim răgaz pentru îndeplinirea criteriilor bugetare

Germania nu va face anul viitor datorii noi, o premieră în ultima jumătate de secol, în timp ce șefii de state și de guverne prezenți la sum­mitul UE de săptămâna trecută au convenit să relaxeze disciplina bugetară dacă se angajează să implementeze reforme, ceea ce subliniază clar decalajul dintre cea mai mare economie europeană și restul Europei.

Germania, principala țară către care se în­dreaptă exporturile românești, nu își va asuma da­to­rii suplimentare în bugetul de stat pentru 2015, pentru prima dată din 1969. Guvernul ger­man intenționează să nu își asume datorii noi nici în 2016, 2017 sau 2018, potrivit proiectului de bu­get văzut de Wall Street Journal. Berlinul în­cear­că astfel să le demonstreze partenerilor euro­peni că reformele economice structurale sunt benefice.

În schimb, liderii UE au semnalat la sum­mi­tul european că sunt gata să le ofere statelor mem­bre un răgaz suplimentar pentru a-și con­soli­da bugetele atâta timp cât continuă refor­mele economice.

Presați de premierul italian Matteo Renzi, li­derii europeni au adoptat un text comun în care promit să „utilizeze cât mai bine“ fle­xibilitatea regulilor bugetare ale Pactului de Stabilitate și  Creștere, notează agenția Thom­son Reuters. Acordul are ca scop coordonarea politicilor bugetare în UE.

Renzi, a cărui țară are a doua datorie ca mă­­ri­me din Europa, de 135% din PIB, a făcut presiuni, de când a devenit premier în februarie anul acesta, pentru o interpretare a regulilor bu­ge­tare orientată mai mult spre creș­terea eco­no­mică deoarece Ita­lia nu își poate plăti da­toriile în lip­sa unei creșteri economice mai accelerate.

„Dacă o țară aplică refor­me struc­turale serioase, are drep­tul la fle­xibilitate, acesta este cel mai im­por­tant ar­gu­ment politic“, a de­cla­rat Renzi după încheierea sum­mi­tu­lui. El a numit noua re­to­rică „un punct de cotitură“ pentru Europa.

Cancelarul german Angela Merkel a subliniat însă că decizia pri­vind acordarea unui ră­gaz su­pli­mentar va apar­ține Comisiei Euro­pene și nu statelor membre. „Utilizarea cât mai bună a flexibilității nu înseamnă utilizarea la maximum, ci utilizarea cea mai potrivită în situația respectivă“, a explicat Merkel.

Potrivit regulilor Uniunii Europene, guver­nele trebuie să ajungă la un buget echilibrat sau excedentar, excluzând veniturile și cheltuielile extraordinare și efectele ciclului de business. Limita deficitului bugetar tolerată de regulile UE este de 3% din PIB.  De asemenea statele trebuie să-și reducă datoriile publice la sub 60% din PIB.

Dar regulile mai spun și că guvernele pot beneficia de mai mult timp pentru a atinge echili­brul bugetar dacă realizează refor­me cu un impact pozitiv ve­rificabil asupra creșterii eco­nomice – o opțiune care nu a fost folosită până în prezent.

„Ar trebui acordată o atenție specială reformelor structurale care accelerează creșterea și îmbunătățesc sustenabilitatea bu­getară, inclusiv printr-o eva­lua­re adecvată a măsurilor buge­ta­re și a reformelor struc­turale, utilizând în cel mai bun mod cu putință fle­xibilitatea regulilor existente ale Pactului de Sta­bilitate și Creștere“, arată textul asupra că­ruia s-au pus de acord liderii europeni.

Tot la summitul UE, liderii europeni l-au vo­tat pe Jean-Claude Juncker, fostul președinte al Eurogroup, pentru șefia Comisiei Europene, cu 26 de voturi pentru și două împotrivă - Marea Britanie și Ungaria. Pentru ca Juncker să ajungă președintele CE, trebuie să primească și votul Parlamentului European.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Daniela Stoican