Cum arată economia din Caraș-Severin, un județ în care coloșii industriali cu 15.000 de angajați s-au transformat în mormane de fier vechi și unde asistența socială este cea mai dezvoltată „industrie“

ZF continuă proiectul editorial „Economia județelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel județean. Cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare județ, care sunt cele mai mari companii în funcție de cifra de afaceri, cum se împarte economia județului între multinaționale, antreprenori și companii de stat, care este raportul dintre cei care muncesc și asistați sociali, care sunt indicatorii sociali din zonă sunt doar o parte din informațiile pe care cititorii ZF le vor regăsi la această rubrică. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici și sociali ai județului Caraș-Severin, cu o populație de 295.579 de locuitori, în scădere cu 37.600 de persoane față de situația din 2002, și cu un PIB per capita de 5.718 euro, cu 16% mai mic față de cel înregistrat la nivel național. Situat pe penultimul loc în România după cifra de afaceri a companiilor (1,1 mld. euro), județul Caraș-Severin s-a umplut în ultimii ani de mormane de fier vechi care au mai rămas din foștii coloși industriali care angajau mii de oameni.

Județul Caraș-Severin, care înainte de 1990 era un adevărat centru al siderurgiei românești, un furnizor de utilaje agricole, de motoare și de marmură, „se mândrește“ astăzi cu coloși industriali care și-au închis porțile, cu singurul producător de turbine hidraulice din România care se zbate în insolvență, dar cu resurse care așteaptă să fie exploatate de investitorii care nu mai vin.

„A rămas o mică parte din metalurgie și din construcțiile de mașini. S-a dezvoltat industria producătoare de energie electrică. Pe lângă hidrocentrale au mai apărut și parcurile eoliene. Se mișcă, dar încet, turismul.  Este însă foarte bine dezvoltată industria de asistență socială, cel mai mare angajator din județ fiind Consiliul Județean Caraș-Severin“, spune Petru Buzzi, președintele Camerei de Comerț și Industrie Caraș-Severin, într-un răspuns transmis pe e-mail și care punctează starea economiei din județ.

În topul celor mai mari 1000 de companii din România, județul Caraș-Severin are doar patru societăți, o prezență dezastruoasă pentru o economie locală: TMK Reșița, TMD Friction România, cu activitate în industria compo­nentelor auto, CĂC, companie cu activitate în industria cărnii deținută de antreprenori locali și Miruna International Impex, care activează în comerț. Aceste companii adună afaceri de 1,1 miliarde de lei (258 mil. euro), adică un sfert din afacerile totale ale companiilor din județ. Caraș-Severin se află pe penultimul loc în România la cifra de afaceri totală a compa­niilor, cu o valoare de 1,1 miliarde de euro. În județ activează doar 5.300 de companii.

Cea mai mare companie din județul Caraș-Severin este TMK - Reșița, care produce țiglă-țeavă pentru TMK - Artrom Slatina, parte a TMK Europe, subsidiara din Germania a grupului rus TMK. Compania a terminat anul trecut cu afaceri de 655 de milioane de lei (aproape 150 mil. euro), fiind singura companie din județ care a trecut pragul de 100 de milioane de euro ca rulaje.

În agricultură activează și o „mână“ de antreprenori, majoritatea în creșterea ani­malelor și în prelucrarea cărnii, dar și în comerț. Cea mai mare afacere antreprenorială din județ este CĂC , cu activitate în industria cărnii, companie deținută de Claudiu Cocora.

„Nimeni n-are bani să investească în județ“

Printre ultimele investiții în județ se numără cele realizate de americanii de la Delphi Packard în Moldova Nouă, unde grupul produce sisteme de distribuție electrică și electronică. Americanii au fost atrași aici de forța de muncă ieftină și pregătită, dar și de apropierea de granița de vest.

În sud-vestul țării, una dintre cele mai sărace din țară, o importantă activitate din regiune era mineritul, care a fost desființat aproape complet.

În domeniul minier înainte de ’90 existau Întreprinderea Minieră Anina, cu activitate în exploatarea cărbunelui, Întreprinderea Minieră (IM) Moldova Nouă, exploatarea cuprului din IM Ruschița și IM Bocșa (fier și minereuri complexe).

La Ruschița se exploatează și astăzi marmura - folosită pentru decorațiunile inte­rioare și exterioare ale Palatului Parlamentului, dar care ca și atunci aparține de Simeria (Marmosim SA), afirmă Buzzi.

„Avem 50 de resurse nemetalifere, roci utile și roci ornamentale cercetate și în parte exploatate. De la granit, grandiorit, calcar, marmură, argile, nisipuri, fier, cupru, cărbune,  până la... piatra de râu. Avem lemn: 65,4% din suprafața județului este zonă muntoasă. Avem tradiție, avem un parc industrial (gol), avem resurse, avem forță de muncă,  infrastructură bună, suntem aproape de granița de vest a României, avem de toate (și mai bune, și mai rele), dar de ce nu vin investitorii? Aceasta este întrebarea“, afirmă Petru Buzzi.

El afirmă că Delphi Packard ar putea continua dezvoltarea investiției de la Moldova Nouă, iar printre cele mai noi investiții anunțate în județ se numără o fabrică de hârtie în Caransebeș și un domeniu schiabil pe Muntele Mic – Poiana Mărului.

„Unde ar putea investi? De exemplu în turism: Herculane, Clisura Dunării, munți și văi. (...) Există proiecte pentru Băile Herculane, dar nu există bani. Habar n-aveți ce județ frumos avem, dar nimeni n-are bani să investească!“

Industria, o amintire frumoasă

Înainte de 1989, economia județului Caraș-Severin era axată pe industria grea. La acea vreme existau două combinate siderurgice, la Reșița  (în prezent TMK Reșița) și Oțelu Roșu, care aveau peste 15.000 de angajați și care produceam oțel și laminate pentru industrie.

De asemenea, UCM Reșița, care producea motoare navale, agregate hidroenergetice, compresoare, motoare diesel și electrice avea aproape 15.000 de angajați. Astăzi, UCM Reșița-un simbol al Banatului și practic sinonim cu orașul Reșița– se zbate în insolvență. Din cauza prăbușirii economiei interne și a unui management privat defectuos, UCM Reșița a ajuns să aibă astăzi puțin peste 1.000 de angajați, dar și aceștia trăiesc cu grija că-și vor pierde locurile de muncă. Dacă înainte de ’ 89 uzina exporta până la 15% din ce producea în țări precum Turcia, China sau țările arabe, astăzi singura gură de aer mai vine de la Hidroelectrica, la rându-i în insolvență.

Însă acesta nu este singurul exemplu de colos industrial din Caraș-Severin care s-a prăbușit. Uzina de Construcții de Mașini Caranse­beș, care producea microhidroagre­gate, boghiuri și utilaj de cale ferată, avea aproximativ 4.000 de angajați, iar astăzi doar 150, potrivit informațiilor oferite de Petru Buzzi.

Un alt exemplu de uzină care așteaptă să fie vândută la fier vechi este Uzina de Construcții Metalice Bocșa, care avea peste 4.000 de salariați în 1989, dar și Uzina Mecanică Topleț, care producea utilaj agricol.

La Reșița, exista și Întreprinderea Meca­nică Reșița, unde se producea armament.

„Înainte de 1989 era bine dezvoltată și industria lemnului. Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Caransebeș a fost însă desființat. Există însă câteva zeci de făbricuțe care produc mobilier, însă și acestea de abia respiră.“

CV-UL POLITIC AL JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN

Sorin Frunzăverde (PNL), 54 de ani,  președintele Consiliului Județean Caraș-Severin

Sorin Frunzăverde, care este la al treilea mandat de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, este de profesie inginer, fiind absolvent al Facultății de metalurgie din cadrul Institutului Politehnic București. După terminarea facultății, a devenit doctor în management la Universitatea de Vest Timișoara și doctor în științe militare în cadrul Universității Naționale Militare. A activat în domeniul în care a studiat, începând ca inginer în cadrul Combinatului Siderurgic Reșița (1985-1991), iar apoi timp de patru ani a fost consilier județean. În perioada 1991-1996 el a ocupat funcțiile de președinte și director general al Camerei de Comerț și Industrie Caraș-Severin. Printre cele mai importante funcții ocupate de Sorin Frunzăverde în Guvernul României au mai fost cea de ministru al mediului, apelor și pădurilor (decembrie 1997- februarie 1998), ministru al apărării naționale (martie - decembrie 2000 și octombrie 2006 – aprilie) și ministru al turismului (aprilie - decembrie 1998).

Silviu Hurduzeu (PSD), 40 de ani, prefectul județului Caraș-Severin

Absolvent al Universității Politehnica din Timișoara, Silviu Hurduzeu este din 2012 prefectul județului Caraș-Severin. El a fost în perioada 2001-2012 consilier local al municipiului Caransebeș. Anterior funcției de prefect, Hurduzeu a fost timp de doi ani analist programator în cadrul sucursalei Hidroelectrica din Caraș-Severin. În cadrul aceleiași companii, el a mai ocupat și funcția de consilier tehnic. În perioada 2009-2010 el a fost director coordonator în cadrul Gărzii Naționale de Mediu- Garda Regională de Mediu Timiș. Anterior, timp de șapte ani, prefectul a fost șef oficiu județean de poștă Caraș-Severin – Reșița. Primul post ocupat după terminarea facultății a fost cel de inginer în cadrul Caromet Caransebeș și apoi în cadrul AHM Smartel Caransebeș.

Mihai Stepanescu (PSD), 49 de ani, primarul municipiului Reșița

Mihai Stepanescu este primar al municipiului Reșița de șase ani. Absolvent al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov, primarul și-a început cariera ca inginer al Ocolului Silvic Văliug, iar apoi a devenit inginer la Direcția Silvică Reșița. În 1995 a fost promovat în funcția de șef al Ocolului Silvic Reșița, funcție ocupată până în anul 2000, cu o întrerupere de câteva luni în anul 1999 când a fost director comercial al Direcției Silvice Reșița. Din 2001 a devenit inspector șef la JTRSC Caraș-Severin, iar apoi a fost numit director al Direcției Silvice Reșița. În perioada 2005-2008, înainte de a deveni primar, Stepanescu a fost șef al Ocolului Silvic Reșița.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mădălina Panaete