Cum va ajunge prima șosea construită în concesiune să „înghită“ aproape 70 mil. euro/km

Autostrada Comarnic-Brașov (53 km), prima din România care ar urma să fie construită în concesiune, va ajunge să coste în medie între 64 și 70 mil. euro pe kilometru în cei 29 de ani de concesiune, devenind astfel cea mai scum­pă șosea realizată vreodată în România, potrivit calculelor ZF.

În total, autostrada Comarnic-Bra­șov va „înghiți“ în cei 29 de ani de concesiune între 3,4 și 3,7 mld. euro, potrivit unei analize a ZF care ia în calcul costul de construire, proiectare, project management și consultanță, cheltuielile cu dobânzile, dar și întreținerea autostrăzii pe o perioadă de 26 de ani (aceasta din urmă se ridică la 973 mil. euro). Suma nu include taxe, impozite, alte costuri financiare sau inflația. Până acum, cea mai scumpă șosea a fost tronsonul Gilău-Câmpia Turzii-Turda, de pe Auto­strada Transil­vania, care a fost construit de americanii de la Bechtel cu un preț mediu de circa 23 mil. euro/km, potrivit informațiilor ZF.

Guvernul și Compania Națională de Autostrăzi și Dru­muri Naționale din România (CNADNR) estimau la începutul acestui an că doar costul de construcție și proiectare al autostrăzii Comarnic-Brașov se va ridica la 1,8 mld. euro sau 28 mil. euro/km. CNADNR nu a răspuns până la închiderea ediției dacă între timp estimările de costuri s-au modificat.

În acest context, apare întrebarea dacă nu ar fi mai eficient ca statul să construiască autostrada din bani publici sau fonduri europene. Statul va începe să plătească bani pentru autostrada Comarnic-Brașov din 2017, când șoseaua este estimată a fi finalizată, astfel că timp de 26 de ani guvernul de la București va trebui să le restituie celor trei firme implicate în concesiune circa 11-12 milioane de euro lunar, potrivit calculelor ZF. O parte din acești bani vor fi plătiți din taxa de autostradă pe care statul vrea să o introducă pe Comarnic-Brașov, estimată la începutul anului acesta să se ridice la circa 7,07 lei (1,5 euro) cu TVA inclusă.

Trafic insuficient pentru a amortiza costurile

În prezent, traficul mediu zilnic pe DN 1 între Comarnic și Brașov variază între 10.500 și aproape 20.000 de vehicule, potrivit Recensământului general al circulației rutiere realizat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) în 2010. Cu alte cuvinte, dacă traficul actual de pe DN 1 se va muta integral pe noua autostradă Comarnic-Brașov, taxa de autostradă ar aduce între 500.000 și 1 milion de euro pe lună, astfel că restul de bani până la 11-12 milioane de euro ar trebui plătiți din bugetul de stat către consorțiul de firme constructoare. Statul ar pu­tea încasa bani pentru plata autostrăzii Co­mar­nic-Brașov și din spații pe care ar urma să le închi­rie­ze pentru benzinării sau alte spații comerciale, spre exemplu.

Pentru ca taxa de autostradă de 1,5 euro să acopere integral suma de 11-12 milioane de euro pe lună, autostrada Comarnic-Brașov ar trebui să genereze zilnic un trafic mediu de 245.000-265.000 de mașini, potrivit calculelor ZF.

De asemenea, dacă se ia în considerare traficul mediu actual de 20.000 de mașini pe zi de pe DN 1, pentru ca taxa de autostradă să finanțeze integral suma pe care statul o va datora consorțiului de firme constructoare aceasta ar trebui să se ridice la 18-20 de euro.

BERD: „Autostrada se află în stadiu incipient de evaluare“

Autostrada Comarnic-Brașov încă așteaptă să găsească finanțare, la peste jumătate de an de la momentul la care au fost anunțate numele investitorilor privați care o vor realiza, francezii de la Vinci, grecii de la Aktor și austriecii de la Stra­bag.  Modalitatea de finanțare a autostrăzii este cea mai importantă provocare pentru cei trei inves­titori privați și pentru statul român.

Momentan nu au fost anunțate numele băncilor comerciale care vor participa cu finanțare la acest proiect, dar ce se știe este că printre instituțiile care analizează implicarea în concesiune și poartă negocieri cu consorțiul de firme care va construi autostrada se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI).

„Proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov se află într-un stadiu incipient de evaluare de către BERD și din acest motiv, în acest moment nu putem răspunde întrebărilor“, au transmis reprezentanții BERD la solicitarea ZF.

Pe de altă parte, Dan Șova, cel care a ocupat pâ­nă la finalul săptămânii trecute funcția de mi­nis­tru al transporturilor, spunea în urmă cu o săp­tă­mâ­nă că semnarea contractului de concesiune pen­tru Comarnic-Brașov este „iminentă“, după ce an­te­rior atât el cât și CNADNR anunțau că acest con­tract ar urma să fie semnat în luna iunie a acestui an.

La rândul lor, reprezentanții grupului francez Vinci nu au răspuns întrebărilor ZF cu privire la data estimată de începere a lucrărilor pe Co­mar­nic-Brașov. „Nu putem face niciun anunț în acest moment. Continuăm să lucrăm în intervalul de timp stabilit de guvern“, a spus Maxence Naouri, PR manager al Vinci.

Președintele Traian Băsescu a spus, săptămâna tre­cută, la învestirea noului ministru al trans­por­turilor Ioan Rus, că, din informațiile sale, „deja s-au produs acte de corupție“ în cazul contractului de concesiune a autostrăzii Comarnic-Brașov.

2010:

4,8

miliarde de euro pentru 58 km de autostradă

Autostrada Comarnic-Brașov a fost scoasă la licitație în concesiune sau în parteneriat public-privat de trei ori în peste un deceniu. În 2003-2004 Guvernul României a avut prima tentativă de construire a autostrăzii Comarnic-Brașov cu ajutorul investitorilor privați, care nu a mai fost însă pusă în practică.

În 2010, statul român a semnat contractul de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Brașov (58 km) cu francezii de la Vinci și grecii de la Aktor, costul total al lucrărilor de proiectare și construcție ridicându-se la circa 1,57 mld. euro, urmând ca statul român să plătească timp de 25 de ani circa 4,8 mld. euro pentru autostradă (cheltuieli cu împrumutul principal și cu cel subordonat, cheltuieli legate de operare și întreținere, taxe, impozite și alte costuri financiare, inflație).

Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunțat unilateral de consorțiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia, fără a plăti nicio penalizare către statul român. Motivele care au condus la rezilirea contractului au fost neclare din cauza modului opac de comunicare pe care le-au avut părțile implicate în acest proiect pentru a motiva cauzele acestui eșec, potrivit informațiilor ZF.

2014:

3,4-3,7

miliarde de euro pentru 53 km de autostradă

La finalul anului trecut, premierul Victor Ponta anunța că prima autostradă peste munți, Comarnic-Brașov, va fi construită în concesiune de consorțiul format tot din Vinci și Aktor, la care s-au „aliat“ și austriecii de la Strabag.

Autostrada Comarnic-Brașov ar urma să fie gata cel mai târziu în 2017, iar costul de proiectare, construcție și project management se va ridica la 1,8 miliarde euro, comparativ cu 1,2 miliarde de euro, cât estimase inițial CNADNR.

În realitate însă, autostrada Comarnic-Brașov va „înghiți“ în cei 29 de ani de concesiune între 3,4 și 3,7 miliarde de euro, potrivit unei analize a ZF care ia în calcul costul de construcție, proiectare, project management și consultanță, cheltuielile cu dobânzile, dar și întreținerea autostrăzii pe o perioadă de 26 de ani. Suma nu include taxe, impozite, alte costuri financiare sau inflația. Mai mult, autostrada va fi mai scurtă decât anunțase inițial CNADNR. Astfel, dacă în primă fază se discuta de o lungime de 58 de kilometri, până la urmă vor exista 53,2 kilometri de autostradă, la care se vor adăuga 7 kilometri de drum de legătură.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andreea Neferu