Rata de admitere la bacalaureat a crescut cu doar 4%. Atunci, de unde concurența acerbă?Înscrierile la facultate din aceste zile scot la lumină lucruri ciudate. Facultăți unde candidații se calcă în picioare – 85 de candidați pe un loc la „limbi moderne aplicate“, nouă candidați pe un loc la „jurnalism“. S-a întors competiția la înscrierea la facultate, tocmai când facultățile au desființat examenele de admitere?
Facultățile de Jurnalism, Geografie și Limbi Străine au atras anul acesta cea mai mare parte din cei peste 19.000 de absolvenți de bacalaureat care au vrut să obțină un loc la Universitatea din București (UB) în prima sesiune de admitere la licență din acest an.
Un număr de 85 de candidați se „bat“ pentru un loc la specializarea de „limbi moderne aplicate“ (de la Facultatea de Limbi Străine), alți 11 pe unul la „planificare teritorială“ sau „hidrologie și meteorologie“ (de la Facultatea de Geografie) și câte nouă pentru un loc la Facultatea de Jurnalism. Concurența mare însă este generată atât de numărul mic de locuri de la buget, raportat la numărul de candidați (care toți se luptă pentru scutirea taxei de școlarizare), de eliminarea examenului scris de la unele facultăți și înlocuirea acestuia cu un eseu motivațional, dar mai ales de posibilitatea tinerilor de a-și depune dosare la oricâte facultăți vor (ceea ce îi face pe tot mai mulți să folosească șansa eseului motivațional sau a interviului drept „colac de salvare“ în cazul în care nu trec de examenul scris de la facultatea pentru care au optat în primă fază). În plus, șansele ca interesul tinerilor pentru studiile superioare să fi crescut în această vară sunt aproape de zero, având în vedere că numărul absolvenților de liceu care au și reușit să ia bacalaureatul nu a crescut semnificativ față de anul trecut, ci doar cu circa 4%.
„Concurența mare la astfel de specializări este generată de numărul prea mic de locuri la buget scoase la concurs de o facultate. Este normal ca atunci când ai peste 800 de candidați și doar unsprezece locuri concurența să fie mult mai mare ca la o specializare unde sunt mai multe locuri de buget. Mai mult, contează foarte mult și nivelul de informare al tinerilor legat de o anumită specializare care se regăsește în portofoliul mai multor universități“, spune Dumitru Miron, decanul Facultății de Relații Internaționale (REI) din cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE).
Prin urmare, el menționează că cei mai mulți absolvenți de bacalaureat asociază specializarea de limbi moderen aplicate cu Universitatea din București și nu cu cea de la REI, care este acreditată de anul trecut. Astfel, cei mai mulți dintre tinerii care vor să studieze limbi străine se îndreaptă către UB.
La specializarea de limbi moderne aplicate din cadrul UB au fost scoase doar zece locuri la buget din peste 400 scoase la concurs, iar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării candidații se bat pentru 125 de locuri fără taxă, din aproape 460 scoase la concurs.
„Vorbim și despre gradul de diversificare al fiecărei universități. La ASE, spre exemplu, dacă te înscrii la limbi moderne, nu prea ai cum să optezi și pentru cibernetică, pe când la Universitatea din București sunt mai multe facultăți pentru care ai nevoie cam de aceleași competențe“, explică Miron.
0 comments :
Trimiteți un comentariu