Investițiile străine cresc cu picătura și sunt încă la un sfert față de anii de boom

Investițiile străine directe în România au depășit în primele cinci luni ale anului 1 mld. euro, pentru prima dată din 2010 încoace într-o astfel de perioadă, dar sunt extrem de departe de anii de vârf.

Dacă în primele cinci luni ale lui 2008, anul de dinaintea marii crize, investițiile străine erau de 4 mld. euro, șase ani mai târziu, în 2014 ele sunt de ceva peste 1 mld. euro în ciuda unui avans al PIB mulțumitor pentru vremurile de astăzi – plus 4% creșterea economică în T1 2014 sau 3,5% pe întreg anul 2013.

„Investitorii stau încă cu capul la cutie“, explică plastic economistul Dragoș Cabat. De ce?

Investițiile străine directe reflectă în primul rând gradul de atractivitate al unei țări și sunt un barometru, inclusiv pentru politică, pentru că ele vin să stea pe termen mai îndelungat, nu să fugă la prima adiere de vânt. Dar deciziile de a investi sunt, de regulă, luate cu 2-3 ani înainte, prin urmare există acest decalaj între rezultatele macro­eco­nomice și investițiile străine. În plus, dacă mediul investițional este nesigur, dacă taxele se schimbă de la o zi la alta, dacă lipsa de predictibilitate este la ordinea zilei, nu te poți aștepta la lucruri bune, spune Cabat. „Când te joci cu taxele, asta se vede în in­trările și ieșirile de capital peste câțiva ani.“

Economia României crește, dar gu­vernul nu are, realmente, cu ce se lăuda pentru că mari decizii pentru stimularea ei nu au fost luate.

„Investitorii stau încă cu capul la cutie pentru că este și an electoral. Chiar dacă suntem în Uniunea Europeană, rezultatul alegerilor dintr-o țară este important“, spune Cabat.

Potrivit datelor BNR, investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat în primele cinci luni ale anului 1,09 mld. euro, din care participațiile la capital (inclusiv pro­fitul reinvestit) au însumat 910 mil. euro, iar creditele intragrup 181 de milioane euro.

În luna mai s-a înregistrat cel mai mare nivel al investițiilor străine directe atrase de România de la începutul anului, de peste 300 mil. euro, în condițiile în care în aprilie investițiile au totalizat 215 mil. euro, în martie 290 mil. euro, în februarie 36 mil. euro, iar în ianuarie 244 mil. euro. Anul trecut, investițiile străine directe au crescut cu 26% comparativ cu anul anterior, la 2,7 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani. Însă, chiar dacă cresc, investițiile străine sunt foarte reduse pentru o economie șubredă, ceea ce reflectă încă reticența de a investi în România. De la investiții de 4,2 miliarde de euro în primele cinci luni ale lui 2008, de 2,4 miliarde de euro în primele cinci luni ale lui 2009 sau de 1,4 miliarde de euro în primele cinci luni ale lui 2010, depășim în 2014 bariera de un miliard de euro investiții la cinci luni, care nu mai fusese atinsă de trei ani.

Stocul investițiilor străine a ajuns astfel în mai la 63 de miliarde de euro.

Potrivit unui raport  al Ernst & Young, din luna mai, România a depășit Ungaria în topul celor mai atractive țări pentru investiții străine în Europa Centrală și de Est (ECE) în 2014, situându-se pe locul al treilea în regiune, fiind devansată de Polonia și Cehia. Potrivit documentului citat, dacă se păstrează această tendință, România ar putea depăși Cehia în anul 2015, devenind a doua țară ca atractivitate pentru investitorii străini în CEE. Însă, dacă între 2004 și 2013 campioana în atragerea investițiilor, Polonia, a atras aproximativ 100 de miliarde de euro, România a atras doar 48 de miliarde de euro.

De la debutul crizei în 2008, Polonia a atras în jur de 60 de miliarde de euro investiții străine, iar România sub 20 de miliarde de euro. Investițiile străine atrase de România în 2013 de 2,7 miliarde de euro înseamnă doar 1,2% din totalul investițiilor străine de 223 de miliarde de euro atrase de Uniunea Europeană.

Balanța comercială pe excedent, contul curent pe deficit

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele cinci luni ale lui 2014 un deficit de 351 de milioane de euro, comparativ cu un excedent de 191 de milioane de euro în aceeași perioadă din anul 2013, în principal pe fondul majorării deficitului înregistrat de balanța veniturilor, potrivit datelor comunicate ieri de BNR.

Balanța veniturilor a înregistrat un deficit în creștere cu un miliard de euro, la 2,28 de miliarde de euro. Balanța comercială a înregistrat un excedent de 391 de milioane de euro, de la -186 de milioane de euro la 205 milioane de euro, în timp ce surplusul balanței transferurilor curente a crescut cu 69 de milioane de euro, la 1,72 mld. euro.

La 31 mai 2014 datoria externă pe termen mediu și lung însuma 76,1 miliarde de euro la (80,9% din total).

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel