Isărescu: Trebuie să ieșim din iluzia că nu sunt bani. Ei există, dar nu sunt dirijați prea bine

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care vede zilnic toate fluxurile de capital, spune că există bani în economie, dar că nu sunt dirijați bine sau că piețele financiare nu funcționează cum ar trebui.

„Cred că ar trebui să ieșim din iluzia că nu sunt bani. Ei există, dar nu sunt dirijați prea bine sau piețele nu funcționează. Sistemul bancar are supralichiditate de lei. Problema pe care o ridică băncile, și nu spun că nu au dreptate, este existența unor proiecte viabile și garanțiile privind rambursarea împrumuturilor“, a declarat guver­natorul BNR la conferința „Mugur Isărescu și invitații săi“.

Cea de-a 12-a ediție a conferinței „Mugur Isărescu și invitații săi“, organizată de Finmedia, a avut ca temă „Cercurile vicioase și cercurile virtu­oase în economia românească“ și i-a avut ca invitați pe Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și eco­no­mist-șef al Raiffeisen, Lucian Anghel, președintele BCR Pensii, Radu Cră­ciun, economistul-șef al BCR, și Florian Libocor, economistul-șef al BRD.

Florian Libocor crede că nu putem vorbi de productivitate fără economii și investiții. „Pentru a întrerupe un cerc vicios și a intra într-unul virtuos este nevoie de un factor exogen, de un impuls, de o decizie. Cercul virtuos în care am intrat acum pare fragil.“

Isărescu a mai ridicat problema fondurilor europene, care nu sunt utilizate deși este nevoie de dez­vol­tarea infrastructurii, dar nu a precizat cine ar trebui să dirijeze banii din economie. Construcțiile de in­frastruc­tură au scăzut cu 28% în pri­mele cinci luni din acest an în lipsa unor investiții consistente din partea statului.

Dobânzile pe piața monetară au scăzut la 2% pe an, în timp ce costul finanțării în lei pentru companii este, în medie, de 7-8% pe an. Deocamdată, bancherii spun că există o revigorare a cererii de credite doar pe segmentul persoanelor fizice, în timp ce com­paniile nu au prins deocamdată curaj să se îndatoreze din nou.

Isărescu nu a făcut în conferința de ieri nicio referire la cea mai dezbătută temă a momentului, oportunitatea reducerii CAS cu cinci puncte procentuale. Conferința nu s-a încheiat cu o dezbatere interactivă, la finalul prezentărilor guvernatorul motivând că trebuie să se retragă pentru o întâlnire cu premierul Belgiei, care se afla la Banca Națională.

Guvernatorul a avut o singură ieșire publică vizavi de reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator, la începutul lunii iulie, afirmând atunci că măsura ar trebui însoțită și de alte reforme structurale pentru a fi eficientă și a rezolva problema decalajului dintre numărul de contribuabili și cel de beneficiari ai sistemului de asigurări sociale, un „cerc vicios“ din care România nu iese de 14 ani.

El a precizat ieri că a ridicat problema deficitului bugetului de asigurări sociale în fața Parlamentului încă din 1999, când era prim-ministru. „E greu, dar se poate ieși din cercurile vicioase. Diferența o fac politicile, care trebuie să fie echilibrate nu doar din punct de vedere economic, ci și din punct de vedere politic și social.“

Deficitul de pensii și șomaj se ridică la circa 3 miliarde de euro anual, „gaură“ care trebuie acoperită din bugetul de stat.

Dintre invitații conferinței de ieri singurul care a ridicat problema reducerii CAS a fost Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, care spune că sistemul fiscal se află într-un cerc vicios, în condițiile în care fiscalitatea este mare comparativ cu alte țări europene, dar taxele și impozitele nu pot fi reduse pentru că statul colectează prea puțini bani din economie.

„Reducerea CAS adâncește și mai mult deficitul bugetului public. (…) Acum avem un tratament fiscal diferit pentru diversele forme de venit. Ar trebui redusă această diferență. Este nevoie de reformare, nu de peticire a sistemului de asigurări sociale“, a spus Dumitru.

El estimează evaziunea fiscală la 16% din Produsul Intern Brut (PIB), adică echivalentul a aproape 100 miliarde de lei. Doar evaziunea din taxa pe valoarea adăugată (TVA) este evaluată la 12% din PIB sau echivalentul a 70 miliarde de lei.

„Colectăm sub 60% din taxele care ar trebui colectate. Din TVA se colectează numai 40% din ce ar trebui. Soluția pentru creșterea veniturilor este toleranță zero față de evaziunea fiscală. Ar trebui să existe un pact politic pentru combaterea evaziunii fiscale“, a spus Dumitru, care a mai precizat că este nevoie și de combaterea muncii la negru, în condițiile în care 1,5 milioane de angajați lucrează fără forme legale.

Lucian Anghel spune că nu pot fi create locuri de muncă decât prin investiții și crede că statul ar trebui să înființeze un fond de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii. El estimează că statul ar putea obține 3 miliarde de euro din privatizarea și listarea unor companii pe care le deține. Anghel, care deține și funcția de președinte al Bursei de Valori București, a punctat și importanța pieței de capital ca sursă de finanțare alternativă.

„Dacă trecem la statutul de piață emergentă, piața de capital ar putea deveni o alternativă la finanțarea bancară. Trecerea de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă va crește rulajele pe bursă. Sunt fonduri de investiții care sunt obligate să aloce o anumită cotă din investiții pe fiecare piață emergentă“, a precizat el.

Radu Crăciun a încercat să explice slaba dezvoltare a economiei prin lipsa reformelor structurale și a comparat traseul din ultimii 20 de ani al României cu cel al Poloniei. „Amânarea reformelor poate reprezenta un avantaj pe termen scurt, dar pe termen lung nu generează decât probleme și pierdere de competitivitate.“

El spune că decalajul între România și Polonia în ceea ce privește salariile este de 13 ani, în timp ce decalajul în ceea ce privește investițiile străine directe este de numai cinci ani. Diferența este dată de faptul că investițiile au fost în mare parte speculative, nu au încurajat producția.

„România nu trebuie să se mai promoveze ca o țară cu salarii mici. Trebuie făcut saltul către o țară cu oameni calificați. Dar pentru acest lucru este nevoie de educație. Cheltuielile cu educația sunt mult mai mici decât în Polonia. Dacă s-ar face o reformă a sistemului de educație peste noapte, am putea vedea efectele abia peste 7-9 ani“, a mai spus Crăciun, care militează pentru flexibilizarea pieței muncii.

Referindu-se la cercurile vicioase, Mugur Isărescu a spus că cel mai greu de depășit a fost cel creat la începutul anilor ’90, respectiv deficit de cont curent ridicat, inflație ridicată și deprecierea leului în condițiile unei rezerve valutare scăzute.

Deficitul de cont curent s-a redus în prezent la circa 3-4% din PIB, față de 14% din PIB în 2008. Inflația anualizată a atins un minim de sub 1% față de o inflație de trei cifre la începutul anilor ’90.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ciprian Botea